Campanie electorala mascata pe bani publici?

Reforma invatamintului preuniversitar a devenit material pentru campania electorala a ministrului Andrei Marga. La numai citeva zile de la debutul oficial al campaniei electorale, in scolile brailene a fost transmisa, pe 26 octombrie, o nota telefonica cu nr. 74 din partea MEN in care se preciza ca pliantele trimise unitatilor scolare cu "informatii pentru parinti" trebuie multiplicate si oferite parintilor. In nota telefonica nu se preciza de unde vor proveni fondurile necesare pentru multiplicarea pliantului. Mai mult, "dirigintii vor prelucra materialul la sedinta cu parintii vor incheia proces -verbal cu semnaturile parintilor si aceste materiale se vor gasi in dosarul Comisiei Metodice a dirigintilor" – se afirma in nota telefonica. Aceasta a fost transmisa in scoli de inspectorul de specialitate Sorina Ali, insa cind a fost contactata aceasta nu-si mai amintea nimic despre un asemenea pliant. Conducerea ISJ a fost ocupata ieri si nu a putut oferi nici o informatie in legatura cu prezenta pliantului in scoli exact in campania electorala si de ce nu s-a explicat parintilor mersul reformei in acest fel si in alti ani.
Reforma "Marga" privita doar din punctul de vedere al ministrului
Pliantul contine mai multe capitole care se refera la reforma promovata de ministrul Marga, mai precis schimbarile efectuate in legislatie, in structura anului scolar, la nivelul continutului invatamintului, in evaluarea rezultatelor scolare, in evaluarea institutionala a unitatilor de invatamint si autonomia scolilor si liceelor. Mai mult, una dintre cele opt pagini este rezervata cuvintului ministrului Andrei Marga catre parinti, in care acestia sint indemnati sa se implice in cunostinta de cauza in deciziile legate de asigurarea calitatii si a echitatii in sistemul de invatamint.
La capitolul schimbarilor legislative este considerat ca un mare succes trecerea la invatamintul obligatoriu de noua clase, cind de fapt statul a renuntat la invatamintul obligatoriu de 12 clase din motive financiare.
Ca un mare succes este prezentata si schimbarea structurii anului scolar, ignorindu-se faptul ca invatatorii si profesorii au contestat in numeroase rinduri noua structura, pe care o considera neproductiva pentru ca elevii nici nu incep bine sa invete, sa intre in ritm, ca iau vacanta. Nu s-a spus nici ca stabilirea perioadei de evaluare pentru primul semestru imediat dupa vacanta de Craciun a avut pina acum rezultate slabe, ca elevilor le mai trebuie cel putin o saptamina ca sa-si revina, iar perioada este destinata recapitularilor, evaluarilor, in care elevii trebuie sa aiba un randament maxim. Tot aici este atrasa atentia parintilor asupra faptului ca in vacanta elevii trebuie sa-si refaca fortele, nu sa munceasca. Insa daca pe ei ii asteapta o perioada de evaluare, daca in vacanta nu invata, cum vor putea avea rezultate bune?
Cum se vede examenul de capacitate din virful ministerului
In capitolul "Schimbari la nivelul continutului invatamintului" se incearca explicarea termenului pretentios de "curriculum": desemneaza legaturile care se stabilesc intre obiectivele pedagogice, continuturile si metodele de predare/invatare si de evaluare, explicatie care nici asa nu face prea multa lumina. Tot aici se pune in discutie si "curriculumul la dispozitia scolii" (CDS) care, teoretic, ar trebui sa fie ore in care elevii sa studieze ceea ce doresc, insa de fapt, aceste ore au devenit colacul de salvare al unor profesori care au mai putine ore si isi completeaza astfel catedra, fara sa se tina seama de dorinta elevilor, conducerile scolilor spunind "Asta avem, asta va dam. Legea ne permite".
La capitolul "Evaluarea rezultatelor scolare" examenul de capacitate este prezentat in forma actuala, fara sa se spuna ca generatiile din 1999 si 2000 au fost sacrificate. Se dau ca discipline de examen limba romana, matematica, istoria sau geografia, omitindu-se faptul ca in 1999 elevii au fost nevoiti sa dea examen si la istorie si la geografie, iar in 2000 admiterea la liceu pe baza notelor de la capacitate a dus la disperare atit parintii cit si elevii. Tot aici se precizeaza ca elevii merituosi sint recompensati cu premii si mentiuni pentru rezultatele la invatatura, insa nu se mai spune ca aceste premii sint date de parinti, iar cele oferite ca recompense pentru rezultate bune la olimpiade sint simbolice si nu motiveaza in nici un fel elevii.
La capitolul "Autonomia scolilor si liceelor" se scrie ca bugetul alocat invatamintului, exprimat in procente din PIB, a crescut in fiecare an, insa in realitate banii alocati invatamintului de la bugetul central au fost din ce in ce mai putini, diferenta pina la cifra comunicata de MEN urmind sa fie data de bugetul local, daca poate. Cum situatia economica a celor mai multe judete este precara, diferenta pina la cifrele publicate raminea de cele mai multe ori pe hirtie. La acelasi capitol se spune: "Contributiile parintilor sint benevole si se stabilesc in intruniri publice, prin proceduri democratice". Ramine atunci de explicat cum in unele unitati scolare inscrierea elevilor a fost conditionata de plata fondului scolii, iar in unele cazuri parintii chiar au fost obligati sa cumpere mobilier in clasa, altminteri fiind obligati sa-si mute copilul la alta scoala. (Cristina DOSULEANU)