Pensiile private – o solutie pentru cei de virsta a treia

Pensiile actuale au fost decimate luna de luna de inflatie. In ciuda recorelarilor si recalcularilor, batrinii se zbat sa chiverniseasca banii pe care-i primesc. O alternativa ar fi sistemul privat de pensii. Guvernul a hotarit sa incredinteze o parte din banii de la bugetul asigurarilor sociale unor administratori privati care sa investeasca sumele respective. Dupa degringolada financiara din ultimele luni, problema protejarii banilor pensionarilor de lacomia administratorilor a devenit una foarte importanta. Practic, viitorul sistemului privat depinde de seriozitatea celor care il vor gestiona astfel incit sa nu se ajunga in situatii asemanatoare celor de la FNI si SAFI. Aceste aspecte vor fi, probabil, clarificate atunci cind proiectul de lege, care a fost deja avizat de comisiile de specialitate, va intra in dezbaterea celor doua camere ale Parlamentului.
Sistemul privat de pensii va aduce schimbari majore in ceea ce priveste veniturile celor de virsta a treia. In principiu, acestia vor avea pensii mai mari. Participarea la un astfel de fond va fi obligatorie pentru cei care mai au 20 de ani pina la pensie.
Actualul sistem se afla intr-o criza evidenta. Fie recorelate, fie recalculate, pensiile oricum sint insuficiente pentru a asigura un trai decent batrinilor. Aceasta situatie i-a determinat pe guvernanti sa decida redirectionarea unei parti din banii virati de angajati la bugetul asigurarilor sociale. Sumele vor fi incredintate unor administratori privati care sa-i investeasca.
"La fondurile universale de pensii administrate in sistem privat, participarea va fi obligatorie. Din contributia achitata la sistemul public de pensii, o anumita cota va ajunge in administrarea unui fond privat de pensii pe care si-l alege persoana contribuabila. Este vorba, prin urmare, de o suma care ajunge din bugetul asigurarilor sociale la acest fond care e administrat in sistem privat", ne-a declarat Stefan Sanpetru, director general al Directiei Generale de Munca si Protectie Sociala – Braila.
Odata cu intrarea in vigoare a Legii pensiilor private, persoanele care mai au 20 de ani pina la virsta legala de pensionare vor fi obligate sa adere la fondul universal de pensii. Cei care au mai putini ani pina la retragerea din activitate pot adera benevol la noul sistem. Persoanele care nu si-au ales un fond in termen de 3 luni vor fi repartizati automat de catre Comisia de Control a Societatilor de Pensii la un fond oarecare, la care vor fi obligati sa cotizeze.
"Contribuabilii vor fi obligati sa cotizeze atit la sistemul public de pensii cit si la fondul universal de pensii. Acest lucru nu inseamna ca va aparea o crestere a sumelor care se vor dirija catre bugetul asigurarilor sociale. Pur si simplu, o cota din ceea ce se incaseaza acum va merge spre aceste fonduri speciale. Noul sistem va duce, in final, la obtinerea de pensii din doua surse. Teoretic, veniturile pensionarilor se vor majora. Ei vor primi, pe de o parte, pensia potrivit Legii nr. 19/2000 si, pe de alta parte, pe cea de la fondul privat la care e inscrisa persoana. Cuantumul celei de a doua pensii depinde si de abilitatea cu care societatea administratoare gestioneaza banii. Nu trebuie sa intelegem ca persoanele care au cotizat la un fond privat primesc toti banii odata cu pensionarea. Contribuabilii vor beneficia de o pensie care va veni lunar, asa cum se distribuie si cea din sistemul public de pensii", a precizat Stefan Sanpetru. Cei care au cotizat la un fond privat sint proprietari ai sumelor existente in contul individual dar nu au dreptul de a primi banii respectivi pina la pensionare. In schimb, ei se pot transfera la un alt fond, daca doresc.
Legea fondurilor universale de pensii va tine cont de experientele FNI si SAFI
Singura problema care apare este cea legata de riscul pe care-l presupun aceste plasamente. Banii pensionarilor trebuie protejati de lacomia administratorilor pentru a nu se ajunge la falimente spectaculoase de tip FNI. "Dupa experienta nefericita de la FNI, s-a discutat intens problema masurilor de siguranta care trebuie luate in administrarea acestor fonduri care vor functiona potrivit unui mecanism foarte riguros. Va exista o comisie de acreditare a societatilor care administreaza aceste fonduri. Prin urmare, va exista fondul dar si o societate de administrare a acestuia, un cenzor care e, in principiu, o banca. Fondul va prelua banii, cenzorul va garanta securitatea lor. Problema este ca masurile de siguranta excesive vor face ca administrarea sa nu se mai faca in sistem privat, ci de catre cel care a creat legea. Daca-i spui cuiva ca trebuie sa ajunga din punctul A in B, trecind obligatoriu prin C, D, E, F, G, H, risti sa nu-i mai lasi libertatea de a alege cel mai bun fond", a mai spus Sanpetru.
Potrivit proiectului de lege a fondurilor universale de pensii, se separa activele fondului (banii oamenilor) de activele societatii de administrare. Daca o societate de administrare poate da faliment, un fond de pensii nu poate fi declarat niciodata falimentar. Chiar si reclamele difuzate de societatile de administrare vor trebui avizate de Comisia de Control a Societatilor de Pensii pentru a evita publicitatea mincinoasa. Societatilor le este interzis sa promita avantaje colaterale liderilor sindicali sau persoanelor care conving contribuabilii sa aleaga un fond de pensii.
Modul de calcul al pensiei private
Pentru a intelege avantajele pe care le prezinta noul sistem de pensii, exemplificam cu un mod de calcul, potrivit proiectului de lege. Un barbat nascut in 1980 si care, conform legii sistemului public de pensii, isi va inceta activitatea la 65 de ani, cu 44 de ani vechime in munca si cu acelasi numar de ani de contributie la Fondul Universal de Pensii va avea la pensionare un venit asigurat de 93% din ultimul salariu primit.
In alta ordine de idei, daca persoana respectiva ar avea un salariu brut de 3.750.000 de lei in anul 2002, iar in anul pensionarii ajunge sa cistige 8.658.372 de lei, la 44 de ani de contributie, pensia lunara de la Sistemul Public de Pensii va fi de 3.498.689 de lei, adica 40,4% din venitul asigurat in anul pensionarii. Insa avind in vedere tot 44 de ani de contributie la un Fond Universal de Pensii, rata medie a profitului la sumele capitalizate va fi de 3%. Acest lucru inseamna ca persoana in cauza a acumulat in contul personal 527.004.566 de lei, ceea ce ar insemna o pensie privata de 53% din venitul asigurat, adica inca 4.589.404 lei.
Astfel, persoana respectiva va avea in momentul pensionarii o pensie totala de 8.088.093 de lei, adica cu 600.000 de lei mai putin decit salariul brut din anul pensionarii.
Cert este ca fondurile de pensii vor avea de plasat lichiditati de dimensiuni uriase. Se anticipeaza ca aceste fonduri vor detine aproximativ 6 mii de miliarde lei, provenind de la aproximativ 3 milioane de persoane. Sistemul si-a demonstrat viabilitatea in state ca Germania, Marea Britanie, Franta, Elvetia dar si in Ungaria si Polonia unde asigurarile cu acumulare de capital s-au dovedit a fi rentabile. (Daniela TUPEA)