Saracie fara limite

La mijlocul lunii septembrie, Directia de coordonare a serviciilor publice descentralizate, din cadrul Prefecturii, a prezentat un raport asupra starii generale economice, sociale, culturale si administrative a judetului Braila, pe semestrul I al acestui an. Raportul este structurat pe patru capitole: starea generala a economiei judetului, starea sociala, cea culturala si cea administrativa. Daca starea culturala si administrativa reflecta indirect si in mai mica masura nivelul de trai si, implicit, veniturile cetatenilor braileni, celelalte doua reflecta saracia si nivelul de trai scazut. Raportul se doreste a fi o prezentare a acestor aspecte, precum si cauzele care au condus la aceasta situatie. Pentru a vedea cum "stam" din punct de vedere economic si social, am realizat o analiza asupra acestui raport, iar rezultatele analizei vi le prezentam in continuare.
S-a ingrosat rindul patronilor braileni
In primul semestru al anului 2001, erau in evidentele Camerei de Comert si Industrie Braila, un numar de 10.218 societati comerciale cu capital integral privat, fata de 10.013, in semestrul I al anului 2000.
Se observa o crestere a numarului de societati comerciale cu capital integral privat, in semestrul I al acestui an, comparativ cu aceeasi perioada din 2000. Aceasta crestere se datoreaza procesului de privatizare a unor societati comerciale, precum si infiintarii de noi societati comerciale cu capital privat strain sau mixt.
In acelasi interval de timp, numarul societatilor cu capital integral de stat sau mixt a inregistrat o reducere de 43 de societati. In concluzie, putem spune ca structura societatilor comerciale s-a schimbat, in sensul cresterii numarului de societati comerciale cu capital privat, in detrimentul societatilor comerciale cu capital intregral si majoritar de stat. Acest fapt demonstreaza ca procesul de realizare a reformei economice a avut un ritm accelerat, cu toate ca efectele se lasa inca asteptate.
In functie de obiectul principal de activitate, Camera de Comert a constatat o orientare mai mare catre productie, servicii si alte activitati, in comparatie cu activitatea de comert si cea de constructii. Aceasta orientare spre productie este benefica, intrucit Braila tindea sa devina o mare piata de desfacere, altfel spus, un tirg in care se vinde si se cumpara.
Referitor la persoanele fizice independente, mentionam ca a avut loc o crestere a numarului de autorizatii de libera practica pentru meserii si profesii ca: medici, evaluatori, lichidatori, avocati, experti contabili si contabili autorizati. In prima jumatate a anului 2001, erau in evidente, peste 4.632 persoane fizice independente, comparativ cu aceeasi perioada din 2000, cind erau inregistrate circa 4.200. Numarul crescut al persoanelor fizice independente ne conduce la concluzia ca, satui sa mai astepte minunile promise in campaniile electorale, oamenii isi iau soarta in propriile miini si demonstreaza ca exista initiativa privata.
IMM-urile reprezinta o varianta a relansarii economice
Din totalul persoanelor juridice inregistrate, 6.438 sint IMM-uri, din care 6.303 cu capital privat. Principalele sectoare economice in care isi desfasoara activitatea acestea sint: comert, industrie prelucratoare, agricultura, hoteluri si restaurante, transport si constructii. Numarul mic al IMM-rilor cu capital de stat se datoreaza restructurarii unitatilor de stat si greutatilor intimpinate in sfera concurentiala, ceea ce a condus si la incetarea activitatii unora dintre ele.
Avind in vedere ponderea mare a acestui tip de agenti economici, guvernul ar trebui sa aiba in vedere modalitati de stimulare a lor. In acest sens, ar putea fi adoptate unele masuri la nivel central, in colaborare cu Banca Nationala si bancile comerciale, pentru reducerea blocajului financiar intre agentii economici. S-ar putea perfectiona sistemul de compensari, astfel incit, prin operatiuni de decontare intre furnizori si clienti, sa se reduca arieratele si, implicit, sa se atraga sume importante la bugetul public national. O alta masura de stimulare a IMM-urilor ar fi atentionarea bancilor comerciale pentru respectarea ordinii efectuarii platilor agentilor economici, in conformitate cu prevederile legale, fara a se mai acorda prioritate rambursarii creditelor si a dobinzilor bancare la acestea.
Blocajul financiar si evaziunea fiscala macina precum cariile
Din analiza comparativa a platilor restante, inregistrate de agentii economici, rezulta o crestere, fata de anul precedent, cu 28,9%, respectiv de 625 miliarde de lei. In prezent, datoriile totale ale societatilor brailene depasesc 2.000 miliarde de lei, echivalentul a de 6 ori bugetul alocat judetului nostru in acest an. Principalele cauze care au condus la inregistrarea unui volum ridicat al datoriilor sint: gradul scazut de capitalizare al societatilor de stat, inca de la infiintare; raportul dintre capitalul social si datoriile societatilor cu capital privat, in sensul ca valoarea capitalului social, stabilit prin lege, este foarte mic in comparatie cu obligatiile acestora.
O alta cauza a datoriilor agentilor economici este inregistrarea de pierderi, in special de natura financiara, ca urmare a dobinzilor ridicate la creditele angajate de acestia. Nu in ultimul rind, lipsa disponibilitatilor banesti, datorita neincasarii la termen a creantelor, a condus la atragerea, in blocajul financiar, si a societatilor comerciale cu rezultate financiare favorabile si cu un raport corespunzator intre capitalurile proprii si datorii.
In judetul Braila, sint inregistrati la organele fiscale, 15.964 de agenti economici contribuabili, din care 10.821 de persoane juridice (n.n. – agenti economici) si 5.134 de pesoane fizice si asociatii familiale, autorizati sa desfasoare activitati indendente.
In vederea realizarii programelor de colectare a veniturilor si cresterii resurselor financiare si bugetare, in prima jumatate a acestui an, au fost efectuate 2.734 de verificari la agentii economici, persoane fizice si juridice. Cu ocazia acestor verificari, institutiile abilitate au constatat evaziuni fiscale de 74,9 miliarde de lei, din care 19,8 miliarde s-au incasat efectiv, iar pentru diferentele de debite, ramase de incasat, au fost aplicate diverse forme de urmarire la plata, potrivit prevederilor legale. Pentru abaterile constatate privind sustragerea de la impozitare, necalcularea corecta a obligatiilor fiscale si nevirarea acestora la termenele scadente, organele de control au aplicat sanctiuni contraventionale de peste 4 miliarde de lei si au confiscat bunuri de peste 16 miliarde de lei. Institutiile care aveau de incasat restante de la agentii economici au aplicat acestora majorari de intirziere de peste 30 miliarde de lei. Totodata, in primul semestru din 2001, pentru abaterile deosebite constatate la verificarile efectuate la agentii economici, au fost inaintate, la organele de cercetare penala, peste 20 de sesizari.
In concluzie, ne putem explica, in mare masura, de ce nu sint bani la buget si de ce unii manageri sau patroni nu dau salarii mai mari: evaziunea fiscala este in floare. De ce sa nu intre bani in buzunarele lor, iar noi sa ne multumim cu motivatia: "Daca eu nu cistig, de unde sa va dau salarii mai mari?!"
Vrem, nu vrem, vremea privatizarii trece
Conform prevederilor OUG 296/2000, aprobata prin Legea 225/2001, a fost infiintata Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS), prin reorganizarea Fondului Proprietatii de Stat, care a fost desfiintat. Atributiile acestei noi institutii sint: administrarea, ca actionar, a societatilor comerciale din portofoliul la care statul detine actiuni, vinzarea pachetelor detinute de stat in societatile comerciale, controlul respectarii clauzelor din contractele de vinzare-cumparare de actiuni.
In vederea rentabilizarii activitatii economice a agentilor economici cu capital majoritar de stat, guvernul a emis OUG 79/2001, prin care se reglementeaza ca administrarea acestor societati comerciale sa se faca in baza unui contract de performanta. Societatile comerciale din judetul Braila, cuprinse in aceasta procedura, conform raportului, sint: CET SA, "Celhart Donaris", "Promex", "Ceprohart", "Comorex" si "Sincar".
In vederea accelerarii procesului de privatizare, APAPS a solicitat elaborarea dosarelor de privatizare, nu numai conducerilor societatilor pentru care s-au primit scrisori de intentie, respectiv "Sitas" SA si "Romprocef" SA, ci si societatilor "Comorex" SA si "Sincar" SA.
Privatizarea societatilor comerciale din judetul Braila este parte integranta a Programului de privatizare al Sucursalei Regionale APAPS Sud-Est Constanta. Acest program are, in curs de elaborare, dosarele de privatizare a cinci societati comerciale, din care vor fi privatizate, pina la sfirsitul anului, doar trei.
Desi, in cazul APAPS-ului, avem "aceeasi Marie, dar cu alta palarie", exista, insa, speranta ca marii colosi din Braila se vor privatiza. Ar fi bine ca aceasta sa se realizeze cit mai repede, cit mai au inca ce privatiza, pentru ca romanului i se "lipeste" zilnic, de mina, cite ceva din ce a mai ramas din utilajele acestor colosi. Speram ca nu vom ajunge in situatia de a privatiza doar halele goale.
Emblema Brailei – agricultura, in mare impas
Daca, in domeniul reformei economice si al privatizarii, lucrurile par a se mai indrepta, in agricultura braileana, situatia nu este prea roz. In anul agricol 2001, a ramas nelucrata o suprafata de 14.946 hectare. Cauzele care au condus la aceasta situatie sint: amenajari de orezarii neexploatate, terenuri afectate profund de saratura si lipsa fondurilor financiare. Colac peste pupaza, acum si Insula Mare a Brailei, principal producator de cereale, a intrat intr-un circuit dubios, de nu se mai stie cine si cum va exploata acest teren. Reamintim ca IMB a fost transmisa, fara licitatie, din administrarea firmei REEN, in cea a firmei TCE 3 BRAZI, patronata de "clientul" PSD, deputatul Culita Tarita. Modul in care acest transfer s-a efectuat este contestat de firma REEN, precum si de reprezentanti ai autoritatilor locale si parlamentari braileni.
Nici sectorul zootehnic nu se afla intr-o pozitie mai buna, inregistrindu-se diminuari considerabile ale efectivelor de animale. Ponderea efectivelor de animale se regaseste in procent de 96-98% in sectorul privat. Scaderea efectivelor se datoreaza, in principal, productiilor mici de cereale, realizate in 2000, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, ce au dus la diminuari considerabile de productie. Seceta prelungita din ultimii trei ani a influentat si culturile furajere perene. Aceasta situatie persista si in 2001, crescatorii de animale neputind sa-si asigure stocuri de furaje pentru cresterea unui numar mai mare de animale. O alta cauza a diminuarii efectivelor de animale este si practicarea unor preturi, pe piata agroalimentara, care nu acopera costurile de productie. Spre deosebire de sectorul vegetal, facilitatile acordate crescatorilor de animale s-au rezumat doar la prima de 500 lei pe litrul de lapte livrat la industrializare.
Pentru eficientizarea activitatii sectorului zootehnic, ar fi necesare mai multe masuri de sustinere si incurajare a fermierilor. Printre acestea, se numara crearea fermelor zootehnice rentabile din punct de vedere economic, care determina cresterea efectivelor de animale, precum si a productiilor obtinute. Infiintarea acestor ferme ar trebui sustinuta prin accesarea surselor de finantare disponibile si identificarea unora noi. Aceste surse de finantare ar putea fi folosite si pentru imbunatatirea calitatii pasunilor naturale existente, si pentru infiintarea de noi suprafete de pasuni, cultivate pentru asigurarea necesarului de furaje.
Seceta care a afectat productia agricola si, implicit, starea zootehniei ar trebui combatuta printr-un sistem de irigatii bine pus la punct. Tocmai aici pare a fi problema cea mai spinoasa, intrucit acest sistem de irigatii se afla intr-o stare dezastruoasa. Aceasta stare se datoreaza faptului ca echipamentele de irigatii fie sint uzat moral si fizic, fie au fost distruse dupa desfiintarea CAP-urilor si a IAS-urilor. Pentru innoirea acestor echipamente, este nevoie de bani, care, insa, nu au fost platiti de catre datornici. Sumele neincasate de la producatorii agricoli se ridica la peste 38,5 miliarde de lei, din care 12,4 miliarde reprezinta sume datorate de foste IAS-uri lichidate sau in curs de lichidare, de la care nu se mai pot recupera. Aceasta valoare cuprinde energia electrica neplatita, din anii anteriori, la CONEL, neachitarea unor furnizori de materiale si, ce este mai grav, restante la plata salariilor celor care au deservit statiile de pompare.
O alta problema pe care a intimpinat-o Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare (SNIF) a reprezentat-o faptul ca s-a confruntat tot mai des cu furturi de apa, ceea ce a perturbat functionarea la debite normale a statiilor de irigat.
Datorita situatiei deosebit de grele din agricultura, cauzata de conditiile climei nefavorabile, care au condus la diminuari drastice de productie si, implicit, la saracirea producatorilor agricoli, se impun mai multe masuri. Printre acestea, se numara promovarea urgenta a unui sistem de finantare a producatorilor agricoli, pentru acoperirea lucrarilor efectuate, precum si promulgarea Legii creditului agricol. O alta masura ar fi promulgarea Legii zootehniei si elaborarea proiectului privind asigurarea culturilor agricole si a efectivelor de animale impotriva factorilor de risc. In zonele unde nu sint sisteme de irigatii, seceta ar trebui considerata factor de risc. In aceeasi directie, ar trebui promovat un sistem de creditare a producatorilor agricoli, pentru constituirea "Asociatiei utilizatorilor de apa", acolo unde exista sistem de irigatii si utilarea cu aparatura adecvata.
Braila, oras "fruntas" in clasamentul somerilor pe tara
Nici rata somajului brailean nu a inregistrat rezultate mai bune. Cu toate acestea, fata de nivelul pe care il atinsese la sfirsitul lunii februarie, de 18,2%, acum a scazut la 10,5%. La sfirsitul lunii iunie, aceasta rata se situa la nivelul de 13,1%. Scaderea brusca din ultimele patru luni a fost, pentru unii, motiv de a se imbata cu apa rece. Poate ca multi isi pun intrebarea: "Cum de a pierdut atitea procente, in citeva luni?" Raspunsul este simplu! Pe perioada verii, apar angajarile sezoniere in multe domenii, ca: agricultura, comertul cu amanuntul si restaurantele. Nu mica va fi surpriza cind vom constata o revigorare negativa a somajului brailean, in lunile ce urmeaza.
La sfirsitul lunii iunie, erau inregistrate, in evidentele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, 20.528 de persoane, la care se adauga si 37 de persoane beneficiare de prevederile OUG nr. 98/1999. La nivelul judetului, doar 12.467 de someri erau indemnizabili, iar 8.061, neindemnizabili. Asa cum era de banuit, municipiul Braila are cei mai multi someri din judet: 7.901 indemnizabili si 5.050 neindemnizabili.
Desi AJOFM a demarat o serie de proiecte ce vizau ocuparea fortei de munca si reconversia profesionala, rezultatele nu au fost deloc spectaculoase. Printre aceste proiecte, se numara organizarea unei Burse generale a locurilor de munca si demararea Proiectului de creditare a IMM-rilor din Fondul pentru plata ajutorului de somaj. Daca, in urma organizarii Bursei locurilor de munca, 307 persoane au obtinut locuri de munca, nu acelasi rezultat l-a obtinut si programul de creditare.
Ceea ce rezulta din aceste cifre demonstreaza ca situatia somerilor braileni este deloc incurajatoare. Motivatia este greu de gasit prin prisma numarului in crestere al agentilor economici privati. Intrebarile care iau nastere de aici sint: Pe cine au angajat firmele nou infiintate? Ele au activitate intr-adevar sau doar pe hirtie? (Dragos VASILE)