Turcul a uitat de haraci

Aciuat de citiva ani in Braila, cetateanul turc Huseyin Tekinalp se incapatineaza sa ocupe un loc fruntas in topul marilor datornici. Actionar majoritar la trei firme, "Baku Prod", "Brist-Impex" si "Turk Rom San", el a ajuns sa datoreze peste 24 miliarde de lei la bugetul de stat. Curios este ca, in ciuda acestor debite, turcul reuseste sa-si infiinteze noi firme si sa promita investitii impresionante, speculind rata ridicata a somajului brailean. Mai mult, el este si proprietarul echipei locale de fotbal, "Dacia Unirea" Braila, motiv pentru care Consiliul Local Municipal i-a concesionat si Stadionul Municipal, precum si stadionul de fotbal Lacu Sarat, pe perioade de timp cuprinse intre 20 si 90 de ani.
Acuzat ca urmareste doar interesele personale, Tekinalp a fost reclamat in numeroase rinduri de salariatele din fabricile de confectii pe care le detine. Astfel, Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) a fost realmente bombardat cu sezizari si reclamatii. Aceasta institutie a efectuat, in ultimii doi ani, nu mai putin de sapte controale, rezultatul fiind inaintarea, catre Politie, a propunerii de incepere a urmaririi penale. Cu toate acestea, autoritatile fie sint neputincioase, fie inchid ochii. In disperare o parte dintre angajatele de la "Turk Rom San" au trimis reclamatii si la redactia "Monitorului".
"Si-a facut afaceri pe spinarea contribuabililor"
Totalul datoriilor catre stat depaseste impresionanta suma de 24 miliarde de lei. Sumele datorate la Fondul de asigurari de sanatate se ridica la aproximativ 4 miliarde de lei, din care 3 miliarde apartin societatii BAKU PROD.
La Fondul pentru plata ajutorului de somaj BAKU figureaza cu debite de 2,2 miliarde de lei, TURK ROM SAN cu 203 milioane de lei, iar BRIST IMPEX cu 112 milioane de lei.
Cele mai mari debite sint inregistrate la bugetul de asigurari sociale, unde cele trei firme sint restante cu aproximativ 18 miliarde de lei. Facind un clasament al datoriilor, in frunte se afla BAKU PROD, cu 15,2 miliarde, urmat de TURK ROM SAN, cu 2,1 miliarde, iar "codasul" este BRIST IMPEX cu jumatate de miliard. La BAKU PROD, datoria propriu-zisa este de circa 4 miliarde de lei, 11 miliarde reprezentind majorarile de intirziere, iar 80 de milioane fiind penalitatile pentru retinerea si nevirarea contributiilor salariatilor.
Referindu-se la modul cum isi gestioneaza Tekinalp afacerea, Ion Rotaru, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP), a afirmat: "Aceste datorii demonstreza lipsa de profesonalism. Acest om nu are ce cauta in afaceri. Este inadmisibil sa-ti infiintezi firma dupa firma in conditiile in care ai debite de miliarde." Rotaru considera ca neplata acestor obligatii demonstreaza rea vointa din partea turcului si nu lipsa banilor. "Si-a facut afaceri pe spinarea contribuabililor" – a mai declarat directorul CJP.
In urma controalelor efectuate de reprezentantii CJP, au fost inaintate somatii firmelor lui Tekinalp, efectuindu-se si popriri bancare la DemirBank si BRD. Ca urmare, turcul s-a angajat sa plateasca, prin bilete la ordin, sumele datorate. Minunea nu a durat prea mult, intrucit acesta a achitat in luna mai doar 128 milioane lei, pentru BAKU PROD, si 96 de milioane, pentru TURK ROM SAN.
In aceste conditii, reprezentantii CJP s-au deplasat la sediul BAKU PROD pentru a pune sechestru pe bunurile societatii. Spre uimirea acestora activitatea si utilajele fusesera transferate pe TURK ROM SAN. Astfel, in luna august, CJP s-a adresat instantei de judecata cu cerere pentru introducerea societatii BAKU in faliment, in prezent urmind stabilirea primului termen de judecata. Potrivit declaratiilor lui Ion Rotaru, nici situatia societatii TURK ROM SAN nu este roza, pentru aceasta firma fiind intocmit un proces verbal de sechestru si pregatindu-se licitatia de vinzare a activelor.
Adevarul supara intotdeauna patronii
Un grup de salariate de la "Turk Rom San" a trimis pe adresa redactiei o scrisoare in care sint semnalate o serie de nereguli in ceea ce priveste relatia patron-angajat. Scrisoarea nu a fost semnata, pe motivul ca "adevarul supara intotdeauna patronii si riscam sa raminem fara serviciu", conform afirmatiilor semnatarelor. Acestea sustin ca au sperat mereu ca situatia lor se va imbunatati, dar Tekinalp le "hraneste cu promisiuni, pe care le uita foarte repede".
Confectionerele sint nemultumite de urmatoarele nereguli: angajarile sint facute la negru, fara carte de munca; salariul minim pe economie nu este asigurat; concediile de odihna se acorda greu si nu sint platite; concediile medicale nu sint platite, in schimb, zilele respective sint scazute din cele pentru care se acorda bonurile de masa. Tichetele de masa sint, de fapt, niste caiete la magazinul deschis, linga fabrica, de Tekinalp. Salariatele nu inteleg de ce bonurile nu sint tiparite, ceea ce le-ar da libertatea de a cumpara produse alimentare din alte magazine.
"Isi sicaneaza angajatele, pentru a-si intari autoritatea", declara Dumitru Vaduva, inspectorul sef al ITM
Conducerea ITM nu mai este, de mult, surprinsa de sesizarile venite din partea angajatelor de la firmele turcului. Inspectorii de munca au efectuat numeroase controale la fabricile de confectii ale lui Tekinalp. "Situatia este generalizata. Cea mai mare hiba este primirea la lucru, fara intocmirea formelor legale. Parerea mea este ca Huseyin este invatat de romani sa eludeze legea. Practica trecerii obiectului de activitate de pe o firma pe alta este un narav specific romanilor. Am primit foarte multe sesizari, unele justificate, altele nu. Cert este ca patronul turc face sicane angajatelor, pentru a-si intari autoritatea", a afirmat Dumitru Vaduva, inspectorul sef al ITM.
Ultima descindere a inspectorilor de munca la firmele lui Huseyin a fost facuta la sfirsitul lunii iulie. Intr-o singura zi, au fost depistate nu mai putin de 14 persoane, care lucrau fara a avea forme legale de angajare. "Patronul sustine ca le tine in proba, afirmind ca le califica la locul de munca. Potrivit legii, nu exista perioda de proba in afara unui contract de munca. Este obligatoriu ca zilele lucrate sa fie platite, indiferent de numarul acestora."
In ceea ce priveste modul in care sint platite salariile, verificarile au scos la iveala faptul ca indexarea ce trebuia facuta la 1 aprilie, odata cu intrarea in vigoare a Legii pensiilor, a fost aminata pina la sfirsitul lunii iulie. S-au constatat si intirzieri la plata orelor suplimentare, motivul invocat de patron fiind lipsa banilor. Ca urmare a acestui fapt, reprezentantii ITM l-au avertizat sa plateasca aceste drepturi, odata cu salariile.
Un alt aspect semnalat de angajate si verificat, cu ocazia controlului, a fost acordarea concediilor pentru ingrijirea copilului, pe o perioada de doar un an, in loc de doi, asa cum prevede legislatia in vigoare. Huseyin prelungeste aceste concedii, dar numai ca urmare a avertismentelor ITM.
Inspectorii de munca l-au atentionat pe patronul turc sa intocmeasca toate contractele de munca pe perioada nelimitata, din prima zi in care o persoana incepe activitatea.
Problema cea mai grava, enuntata de Vaduva, este cea a datoriilor acestor firme catre buget. Pentru miliardele pe care Tekinalp refuza sa le vireze statului, ITM a propus Parchetului inceperea urmaririi penale. Conform articolului 20 din Legea 130/1999, incasarea de catre angajator, de la salariati, si nevirarea contributiei de asigurari sociale, a celei datorate Fondului pentru plata ajutorului de somaj si a celei de asigurari sociale de sanatate constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare sau amenda.
"Acum doua luni Huseyin Tekinalp a avut un dosar penal, privind nevirarea sumelor datorate catre stat, instrumentat de Biroul Cercetari Penale si trimis Parchetului pentru solutionare. Astazi (luni – n.n.) ofiteri din cadrul Biroului au mai trimis un dosar penal pentru incalcarea prevederilor Legii 130/1999 de catre firmele TURK ROM SAN si BAKU PROD. Datoriile nevirate, pentru care a fost deschis dosar penal, se ridica la cifra de 907.847.823 lei si sint restante la Fondul pentru plata pensiei suplimentare si la Fondul asigurarilor de sanatate", a declarat lt.col. Gherghe Dinicu, seful Biroului cercetari penale din cadrul Politiei Municipiului.
"In Romania, legile sint facute pentru puturosi"
HuseyinTekinalp, patronul turc, declara ca cei care au facut reclamatii sint angajatii puturosi, care nu vor sa lucreze si care, "odata ajunsi in somaj, maninca banii de pomana, pentru ca, in Romania, legile sint facute pentru puturosi, hoti si handicapati". El neaga faptul ca are angajati "la negru", declarind ca, daca, la inceput, nu ii angaja pe perioada de proba si era atentionat de ITM, acum a gasit solutia: ii califica la locul de munca, ceea ce nu reprezinta acelasi lucru cu angajarea pe baza contractului individual de munca. "M-am descurcat si am gasit o solutie, pentru ca perioada de calificare poate dura de la o zi, pina la trei luni, iar eu ii pot da afara, daca nu ii vad ca vor sa munceasca", a declarat patronul turc. El nu recunoaste ca inspectorii ITM au constatat ca angajeaza personal fara forme legale, spunind ca afla acest amanunt de la ziaristii "Monitorului". "Daca vine controlul si gaseste o pisica fara carte de munca, eu dau foc la fabrica. Eu am cerut domnului Vaduva sa vina in control, dar acesta nu a vrut sa efectueze nici un control", sustine acesta.
In cazul bonurilor de masa, el afirma ca nimeni nu il poate obliga sa le acorde, de aceea le considera niste cadouri din partea firmei, de aici si obligatia salariatelor sa achizitioneze produse alimentare de la magazinul al carui patron este. Neacordarea bonurilor de masa pentru zilele in care angajatii sint in concediu medical o considera o masura extrem de corecta, pentru ca "femeile care isi iau concediu medical nu vor sa munceasca. Ar trebui sa fie cinstite si muncitoare si, atunci, ar primi bonuri", declara turcul.
Huseyin Tekinalp se mindreste cu datoriile pe care le are. "Numai cei care fura nu au datorii. Este normal ca o firma sa aiba datorii, iar cifra de 24 miliarde de lei nu este reala. Firmele mele au debite de doar 3-4 miliarde. Restul sint penalitati care nu am inteles niciodata cum sint calculate, de au ajuns mai mari ca debitele. Datoriile mele reprezinta «nimic» pe linga numarul de angajati pe care ii am, peste 800 la cele trei firme."
Turcul considera ca este victima unor interese politice, deoarece "celor din PDSR le place foarte mult ca dau de lucru la oameni si ii scap de somaj, dar asta deranjeaza adversarii acestui partid si se razbuna pe mine".
Este adevarat ca Huseyin Tekinalp beneficiaza de aprecierea unor persoane cu rang inalt in administratia publica locala. Astfel, primarul Anton Lungu l-a prezentat pe acesta ca fiind cel mai important investitor strain, cu ocazia demararii lucrarilor de constructie a noii fabrici de incaltaminte, patronate tot de turc. Cu acea ocazie, edilul sef a spus ca investitia se ridica la peste 50 miliarde de lei, suma de doua ori mai mare decit cea datorata la stat. Cu acelasi prilej, Lungu a afirmat ca este meritul lui Tekinalp ca echipa de fotbal "Dacia Unirea" Braila, al carei patron este, a ajuns in Divizia B. Este firesc sa ne intrebam: de unde sint banii pentru fotbal si investitii, daca turcul sustine ca nu ii are pentru plata salariilor si datoriilor?
Referitor la situatia datoriilor lui Tekinalp, primarul Anton Lungu a declarat: "Eu nu incurajez nici un agent economic local sau strain, mai ales, sa nu plateasca obligatiile catre bugetul local si cel de stat. Primarul sprijina agentii economici cu capital privat, strain sau autohton, sa investeasca, sa produca, sa exporte pentru beneficiul lor sau al Brailei, insa ei trebuie sa inteleaga sa-si plateasca obligatiile la timp si neconditionat."
Surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul sustin ca Huseyin beneficiaza de clementa, pentru ca sustine echipa de fotbal. Aceasta afirmatie devine credibila, avind in vedere ca CLM i-a concesionat Stadionul Municipal, pe o perioada de timp impresionanta. Nici Consiliul Judetean nu face exceptie, deoarece, in ultima sedinta, Vila "Lacramioara" a fost data in administrare gratuita, pe o perioada de un an, clubului de fotbal patronat de turc. Aurel Simionescu, presedintele CJ, a afirmat ca decizia a fost luata pentru sprijinirea fotbalului brailean si nu a tinut cont de activitatea firmelor lui Tekinalp. Intrebarea este cine mai face parte din Consiliul de administratie al Clubului de fotbal "Dacia Unirea", daca mai exista un astfel de organism? Sau patronul turc "taie si spinzura" si acolo, dupa cum s-a exprimat lt. col. Alexandru Alexandru, comandantul Comandamentului judetean de jandarmi Braila, care a parasit recent asa zisul CA al clubului. (Daniela TUPEA, Dragos VASILE)