CET este campioana nationala la pierderi

Datele financiare sint in lei si corespund anului 2009

Termocentrala ieseana se afla intr-una dintre cele mai proaste situatii financiare din tara. Comparatia vizeaza unitati similare din primele cinci orase mari din tara. Si alte termocentrale se descurca mult mai bine decit Iasul. In timp ce la Iasi CET a avut pierderi de peste 95 milioane lei in 2009, alte termocentrale au inregistrat profit de aproximativ 12 milioane lei. Este cazul Aradului. La Iasi insa situatia este una dramatica. Iesenii risca sa ramina fara apa calda de luni. Furnizorii de gaz vor debransa CET fara a se mentiona si cind va fi posibila reluarea serviciilor. In plus, sefii CET nu pot cheltui cum vor nici putinii bani incasati. Sechestrul pus pe conturi face ca sumele incasate sa fie directionate direct la bugetul de stat si alti furnizori neachitati. Singura solutie, sustin sefii Primariei, este atragerea unui partener privat la CET. Primarul Gheorghe Nichita avanseaza si posibilitatea de atragere a unor fonduri europene pentru investitii in eficientizarea productiei.

Datorii de doua ori mai mari decit cifra de afaceri

Situatia termocentralelor din tara nu este aceeasi. Cel putin anul 2009 a fost incheiat de multe astfel de unitati cu profit. Intr-un top al celor mai importante cinci orase din tara, Iasul conduce detasat la mai multi indicatori negativi. Datele comparate au fost preluate de pe site-ul Ministerului de Finante. Astfel, termocentrala ieseana a terminat anul 2009 cu pierderi de peste 95 milioane lei si datorii totale de aproape 400 milioane lei, la o cifra de afaceri de aproape 238 milioane lei. Un alt oras mare, Cluj-Napoca are o termocentrala mult mai eficienta. In 2009, Regia Autonoma de Termoficare Cluj-Napoca a inregistrat un profit de peste 72.000 lei, la o cifra de afaceri de 102 milioane lei. Regia a mentionat si datorii de 46,5 milioane lei. Termocentrala din Timisoara are si ea probleme, dar acestea nu sint la nivelul Iasului. Astfel, unitatea din vestul tarii a incheiat anul 2009 cu pierderi de peste 10 milioane lei, la o cifra de afaceri de 211,5 milioane lei si datorii de 239 milioane lei. Constanta este al patrulea oras ca marime din tara, in afara de Capitala. Termocentrala din localitate a reusit sa aiba un profit de 621.000 lei in 2009, la o cifra de afaceri de 157 milioane lei si datorii de 185 milioane lei. Si la Craiova situatia este mult mai buna decit la Iasi. Astfel, termocentrala din Craiova a avut profit de 40.000 lei in 2009, datorii de 136 milioane lei si o cifra de afaceri de aproape 96 milioane lei.

„Cei de la conducere au fost mai mult functionari decit manageri"

O situatie comparabila cu Iasul este la Brasov. Termocentrala din localitate a avut in 2009 pierderi de 47 milioane lei, la o cifra de afaceri de 102 milioane lei. Datoriile totale ale termocentralei erau in 2009 de 381 milioane lei. La polul opus, la Ploiesti, firma Dalkia a reusit sa incheie anul 2009 cu un profit net de 17,7 milioane lei, la o cifra de afaceri de 201 milioane lei. Societatea inregistra datorii totale de 110 milioane lei. Iasul conducea in 2009 la un alt capitol. CET avea cel mai mare numar de angajati, 1.363, fata de 1.181 la Timisoara, 1.109 la Oradea sau 843 la Arad. Un alt criteriu important care trebuie luat in calcul este numarul de clienti ai fiecarei termocentrale. In timp ce iesenii au plecat in numar mare de la sistemul centralizat, termocentrale cu clienti mai multi decit la Iasi au reusit sa obtina profit. Astfel, la Iasi exista in jur de 56.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat, la Timisoara 85.000, la Constanta 86.000, la Craiova 66.000, la Ploiesti 60.000, la Oradea 60.000. „Daca nu aveam CET-ul pe huila energetica poate ar fi fost altfel. Aceasta este problema noastra. Ar fi cel mai eficient combustibil daca pretul ar fi rezonabil. CET merge in pierdere pe gaz si pe pacura. Si cind am inceput investitiile cu creditul BERD, nu am fost lasati sa bagam bani in productie. Legea nu ne-a permis acest lucru. A trebuit sa investim in retele, de la consumator spre centrala. O alta problema este si ca pretul energiei electrice nu acopera costurile. Trebuie sa recunosc ca nici managementul de la CET nu a fost unul perfect. Cei de la conducere au fost mai mult functionari decit manageri", considera primarul Gheorghe Nichita.

Nichita sustine ca alte masuri care au facut ca situatiile altor termocentrale sa fie mai bune tin de Guvern. „Toate aceste orase au fost ajutate de Guvern. In alte orase, subventiile au fost mai mari si date la timp, s-au dat bani prin Consiliul Judetean, desi au datorii nu li s-au blocat conturile. Au fost si acele compensari pe combustibil. Brasovul a primit 60 milioane lei, dar la noi nu s-a putut, desi lucram tot cu o unitate de stat, Romgaz. Mi s-a spus insa ca Romgaz nu are datorii la bugetul de stat, asa cum are Societatea Nationala a Lignitului, pentru a se face o compensare", a completat Nichita.

„Abia anul trecut ni s-a dat voie sa incercam atragerea unui privat"

Pe de alta parte, Iasul pare sa fie cu un pas in urma si in ceea ce priveste atragerea unui partener privat la CET. Astfel, in timp ce municipalitatea cauta inca variante pentru acest lucru, alte orase au identificat deja partenerii. Un astfel de exemplu este Ploiestiul, unde de mai multi ani exista incheiat un parteneriat cu firma Dalkia. De curind insa, privatii au intrat si pe piata din Suceava si Brasov. In luna mai, primarul din Suceava a semnat un contract pentru construirea unei noi centrale si infiintarea unei noi societati care sa asigure continuitatea sistemului centralizat. Investitiile ar urma sa se ridice la 65 milioane euro si vor fi realizate de firma Adrem Invest Bucuresti. Firma privata urmeaza sa devina producator de energie termica, iar partea de transport si distributie va ramine la Primarie. Si la Brasov s-a implementat un sistem asemanator. Astfel, firma Eco Heat Bepco SA, cu actionari Consiliul Local cu 10% si restul SC Bepco SA, a investit deja peste 22 milioane euro pentru o noua baza de productie. Energia termica va fi distribuita insa de o noua societate a CL, Tetkron, fosta centrala electrica de termoficate fiind trasa pe linie moarta. „Noi nu am putut sa cautam un privat pentru CET pentru ca avem proiectul cu fonduri europene. Abia de anul trecut ni s-a dat voie sa incercam atragerea unui privat pentru CET. Brasovul si alte orase s-au dus spre un parteneriat public-privat mai repede, dar la noi, la Bacau si la Timisoara nu s-a putut face acest lucru. La Brasov, termocentrala veche a fost abandonata. Ei nu au modernizat nici reteaua de distributie", a explicat Nichita. Primarul sustine insa ca termocentrala ieseana ar putea sa obtina in jur de 30 milioane euro fonduri europene pentru a moderniza capacitatile de productie. Finantarea ar urma sa vina prin Ministerul Mediului.

Situatia de la CET face sa zbirniie telefoanele spre Bucuresti

Deputatul PDL Nicusor Paduraru a solicitat sprijinul Romgaz si al Ministerului Economiei pentru a debloca situatia de la CET. Termocentrala va fi debransata de la gaz din cauza datoriilor, fapt care ar urma sa duca la sistarea apei calde catre clientii acesteia incepind cu ziua de luni. „Si in acest an, la fel ca anul trecut, in plina vara atunci cind temperaturile si umiditatea depasesc gradul de confort termic si determina aparitia unor situatii de urgenta, iesenii sint expusi riscului de a ramine fara apa calda. In cursul zilei de astazi (ieri – n.r.) am efectuat demersuri catre Institutia Prefectului, Romgaz si Ministerul Economiei, pentru a atrage atentia asupra riscurilor legate de sistarea apei calde in plina canicula. Cele mai afectate categorii sociale vor fi copiii, persoanele virstnice, precum si persoanele cu probleme de sanatate. Toate aceste demersuri se pot finaliza cu gasirea unor solutii de scurta durata si sprijin pentru comunitatea ieseana, dar nu pot inlocui responsabilitatea directa a Primariei si a CET. Din pacate, primarul Nichita regizeaza in fiecare vara spectacolul ieftin al sistarii apei calde", a declarat Nicusor Paduraru. Si primarul Gheorghe Nichita a anuntat ieri ca intreprinde demersuri pe linga reprezentantii PDL pentru gasirea unei solutii la criza gazului. „Pirghiile pentru deblocarea situatiei se afla in miinile Guvernului. Voi discuta situatia cu senatorul Mihaela Popa, pentru a interveni pe linga ministrul Administratiei in aceasta chestiune. Nu am nici o problema sa apelez la reprezentantii PDL. Rezolvarea situatiei trece dincolo de orice adversitate politica", a spus primarul. (M.P., A.Z.)