Consilierii unui presedinte sint intr-o situatie ingrata

– Care credeti ca este miza europarlamentarelor pentru Ion Popescu din Glodenii Gindului?

– Miza pentru Ion Popescu dintr-un sat iesean este intr-o oarecare masura aceeasi cu miza pentru un locuitor din Bucuresti, iar in acelasi timp este o miza diferita. De ce e aceeasi? Pentru ca Romania si-a facut un program de integrare in Europa, a reusit acest proiect si acum trebuie sa-si asume politica europeana in viata de zi cu zi. Asta inseamna ca si pentru locuitorii satelor si pentru locuitorii oraselor este important sa atinga nivelul de trai din Europa. Simpla intrare in Europa nu ne-a proiectat pe aceasta orbita a bunastarii. Asta inseamna atragerea fondurilor europene dar si, lucru rar adus in dezbatere, buna utilizare a banilor europeni. Pentru locuitorii de la sate exista insa si o miza diferita fata de cei de la oras. E miza unei agriculturi care trebuie sa fie diferita de cea din perioada comunista, dar si de tipul agriculturii noastre din anii ‘90. Agricultura europeana nu seamana nici cu ce aveam noi in colectivism, nici cu risipa existenta in acest moment. In agricultura romaneasca nu exista proiecte, sau exista proiecte haotice. De exemplu, in anii trecuti s-a plantat in mod irational culturi de rapita. Dintr-o data, s-au apucat toti sa faca rapita, fara sa ia in calcul ce inseamna asta pe termen mediu si lung pentru sol. Apoi, definirea unei politici agricole presupune o negociere pe subventii. Aici, taranul roman s-ar putea sa se schimbe radical. In Polonia, inainte de a intra in plata subventiile agricole, taranii erau cei mai mari adversari ai Uniunii Europene. Cum au inceput sa primeasca subventii, cum si-au schimbat optiunile. S-ar putea sa avem o surpiza si sa descoperim mediul rural mult mai pro-european decit mediul urban. 

Militez pentru continuare extinderii UE

– Care considerati ca sint principalele trei provocari ale UE in urmatorii 10 ani?

– Una dintre provocari este cea a frontierelor. Eu sint un adept al extinderii, dar sint un adept al extinderii care porneste de la un contur. Noi trebuie sa spunem cetatenilor membri ai tarilor non-UE care e perspectiva lor. E clar ca filosofia europeana este cea a integrarii pe merite si nu pe pile. Eu militez pentru continuarea extinderii UE, dar pe merite. O a doua provocare este legata in mod evident de situatia economica. Si asta dincolo de rezolvarea crizei globale. E nevoie de un plus de transparenta in domeniul bancar, o reformulare a relatiilor dintre statele membre si institutiile financiare internationale. Toate astea sint solicitate inclusiv de tarile UE care sint si membre ale G8 sau G20. In al treilea rind, cred ca exista, in corelatie cu primele doua, o provocare privind politica pe imigratie, pe accesul pe piata muncii. Vedem ca si noi sintem afectati, ca tara membra, de discriminari pe piata muncii. Or, cu atit mai mari sint restrictiile pentru cetatenii non-europeni. E o problema care trebuie rezolvata.

– Este posibil ca actuala criza economica sa produca mutatii la nivelul doctrinelor politice?

– Eu sint profesor de teorie politica si stiu ca revolutiile intelectuale sint foarte rare in plan politic. Din secolul 16 incoace, lumea moderna traieste sub trei mari paradigme. Paradigma pietei, paradigma contractualista si paradigma revolutionara. In interiorul acestor mari cimpuri au existat de-a lungul timpului confruntari, ducind uneori la victoria paradigmei revolutionare, adica a socialismului. Eu nu cred ca sintem intr-un moment care sa mai conduca la asa ceva. Sintem mai degraba intr-o epoca in care toate aceste trei mari modele sint contestate, fara a se produce o alternativa. Sintem in situatia de a vedea limitele fiecaruia dintre aceste referinte dar fara a veni cu ceva in loc.

Am lucrat si cu Traian Basescu si cu Emil Constantinescu

– Au existat cazuri in care presedintele Traian Basescu sa treaca peste sfaturile dumneavoastra in luarea unei decizii?

– Consilierii unui presedinte, si eu am lucrat si cu Traian Basescu si cu Emil Constantinescu, sint intr-o situatie ingrata. Ei pot spune orice celui pe care-l consiliaza si nimic despre aceste lucruri publicului. E o regula care tine de cultura acestei pozitii. Este la fel ca in cazul jurnalistilor care nu-si pot divulga sursele. Mie mi se par destul de bizare gesturile celor care dupa ce consiliaza un anumit om politic spun in gura mare ce-au facut.

– Va referiti la Adriana Saftoiu?

– Nu neaparat. Sint multi cei care au fost intr-o asemenea pozitie si care ulterior au exploatat public ceea ce tine de secretul acestei profesii. E drept ca lumea noastra occidentala e bazata pe cultura transparentei. Dar aceasta transparenta nu elimina secretul. Secretul e parte a filosofiei politice a modernitatii. Pe de alta parte, oamenii politici sint pusi in situatia de a asculta expertiza consilierilor dar tot ei sint pina la urma cei care iau deciziile. Iar a lua o decizie presupune un curaj dincolo de expertiza si sfaturi. Exista partea tehnica a deciziei politice, insa ceea ce configureaza in mod esential decizia tine mai degraba de curaj decit de expertiza.

– V-ati dori s-o aveti colega pe Elena Basescu in PE?

– Imi doresc sa am parte de colegi de calitate la Parlamentul European. Eu am apreciat la Elena Basescu curajul pe care l-a avut si pe care-l au putini in politica romaneasca. Sincer, o cunosc prea putin, am intilnit-o doar de doua, trei ori, dar apreciez curajul de care a dat dovada de a candida din postura de independent. Sint putini cei care au cistigat in Romania din pozitia de independenti. La nivel national, eu imi amintesc doar de Antonie Iorgovan in Parlamentul Romaniei, la inceputul anilor ‘90, si de Laszlo Tokes, in 2007, la scrutinul european.

– Dar credeti ca Elena Basescu va intra in Parlamentul European?

– Eu cred ca da.

Cind am inceput sa lucrez la universitate cistigam 25 de dolari

– Ce se mai zvoneste pe culoarele Cotroceniului? Candideaza Traian Basescu pentru un nou mandat?

– Presedintele a spus foarte clar. Sintem departe de campania pentru prezidentiale si nu e sigur ca cel care o incepe primul o si cistiga. Unii s-au grabit sa intre foarte rapid in cursa. In al doilea rind, decizia pe care o va lua e legata de masura in care criza economica va fi gestionata. Tine de responsabilitatea politica sa nu faci din decizia unei candidaturi o ambitie personala. Or, ambitiosii nu ne lipsesc, oamenii responsabili sint mai rari.

– De cite ori este mai mare salariu de europarlamentar decit cel de consilier prezidential?

– Va spun sincer ca nu stiu exact care este nivelul salariului de europarlamentar. Inteleg ca, in pricipiu, salariul unui europarlamentar ajunge undeva in jurul a 4.000 de euro, dar nu m-am interesat in detaliu. Salariul unui consilier prezidential este de 5.300 de lei, deci aproximativ 1.300 de Euro. Deci ar fi mai mare de doua ori si ceva salariul la Parlamentul European. Pe de alta parte eu cunosc Bruxelles-ul pentru ca am predat acolo si nu-i deloc un oras ieftin. Pentru mine insa nu aspectele financiare sint determinante. Cind am inceput sa lucrez la Universitatea din Bucuresti cistigam 25 de dolari, dupa ce-mi finalizasem studiile in Franta. Daca m-ar fi interesat in primul rind banii, va dati seama ca nu acceptam.

Consilier la doi presedinti ai Romaniei

Cristian Preda are 43 de ani, preda cursuri de politologie la Univesitatea din Bucuresti si are o experienta lunga in postura de consilier prezidential. Prima exeprienta la Cotroceni vine din perioada CDR, el fiind unul din cei "15 mii de specialisti" pe care se baza proiectul politic al lui Emil Constantinescu. In 2007 s-a intors pe holurile administratiei prezidentiale, de aceasta data din postura de consilier al lui Traian Basescu. A intrat in PDL la inceputul acestui an, la timp pentru a fi nominalizat pe un loc elgibil pentru Parlamentul European.