Dictatul banilor la „Cuza”: lectori platiti mai bine ca profesorii plini

La Universitatea „Al.I. Cuza”, unii profesori universitari au salariile mai mici decit lectorii. Finantarea facultatilor in functie de numarul de studenti a condus la o situatie cel putin ciudata. Astfel, un lector de la o facultate cu un numar mare de studenti, precum cea de Drept, are un salariu mai mare decit un profesor universitar de la o facultate deficitara in acest segment, cum este cea de Matematica, desi diferenta dintre cei doi este de doua grade didactice. Diferenta se mentine chiar la salariul de baza. Ceea ce inseamna ca, indiferent de munca pe care o depune fiecare, inechitatea persista.
„Vina este a ministerului”
Reducerea numarului de studenti la facultatile de stiinte exacte, si la unele de profil umanist, a dus la o scadere dramatica a salariilor, in comparatie cu facultatile mai „cautate”. Diferentele salariale uriase sint cauzate atit de modul de finantare (in functie de numarul de studenti), cit si de grila de salarii aprobata de Ministerul Educatiei, care permite variatii uriase, intre 80% si 120% pentru acelasi grad didactic si aceeasi vechime. Astfel, un profesor universitar cu 10-15 ani vechime in invatamintul superior poate avea un salariu cuprins intre 16,6 milioane (valoarea minima) si 34,34 de milioane (valoarea maxima). Daca minimul de 16, 6 milioane este asigurat din subventia de la stat, restul pina la 34,3 de milioane provine din bugetul facultatii, in cazul in care isi permite asigurarea unui astfel de salariu. La Facultatea de Matematica, unde numarul de studenti este redus, toate salariile au fost mentinute la valorile minime. „Facultatea de Matematica nu isi permite sa asigure salarii mai mari de valoare minima, cea asigurata de stat, pentru ca si bugetul este foarte restrins, si nu avem de unde”, a declarat decanul Facultatii de Matematica, prof.dr. Ovidiu Carja, care considera situatia nedreapta. „Vina pentru aceste anomalii nu apartin conducerii universitatii, ci ministerului, care a elaborat aceasta grila cu variatii enorme intre valoarea minima si maxima a salariilor”, a adaugat prof.dr. Ovidiu Carja.
Trai bun la Drept
Pe de alta parte, la Facultatea de Drept, toate cadrele didactice au salariile la valorile maxime. Exceptie fac doar profesorii universitari, care, conform unei decizii luate de Senatul Universitatii anul trecut, nu aveau voie sa depaseasca 50% peste valoarea minima. „De la preparator la conferentiar, toti au asigurata valoarea maxima a salariului de baza. Intrucit sint bani la bugetul facultatii, mi se pare corect sa ii stimulam in toate modurile cu putinta”, a declarat si decanul Facultatii de Drept, prof.dr. Tudorel Toader. Astfel, pe aceeasi vechime de 10-15 ani, si indiferent de cantitatea de munca depusa, un profesor universitar de la Matematica, cu salariul minim, adica 16,6 milioane de lei vechi, cistiga mai putin decit un lector de la Facultatea de Drept, care are valoarea maxima de 17,66 milioane lei, si decit un conferentiar, cu 22,37 de milioane, de la aceeasi facultate.
Victime sint si profesorii de la umaniste
Dezavantajate in comparatie cu Dreptul, Economia, Educatia Fizica – care avind studenti nebugetari au si bani – sint si unele facultati umaniste. La Facultatea de Istorie, de exemplu, toti profesorii au salariile la minim. Incercind sa mentina salariile la cote de supravietuire, conducerea facultatii a decis valori cu 2% peste cele minime pentru preparatori si asistenti si valori medii pentru lectori si conferentiari. La Facultatea de Filosofie, pagubitii sint universitarii de la specializarea Filosofie, mai putin solicitata de studenti. „La Filosofie sint, in general, valorile minime. Insa, cei care tin ore si la specializarile mai bogate, reusesc sa atraga 20-30% in plus fata de valoarea minima a salariului de baza”, a declarat prof.dr. Stefan Afloroaei, decanul facultatii.
O decizie recenta va adinci prapastia
Facultatea de Chimie, deficitara si ea la capitolul studenti, s-a „incapatinat” in ultimii ani sa mentina salariile cadrelor didactice pina la 85% din valorile maxime. Ca urmare, ea a acumulat o datorie de aproape 8 miliarde lei vechi, fiind somata de conducerea universitatii sa reduca toate salariile la valorile minime. Pentru a creste salariile si la facultatile deficitare la capitolul studenti, rectorul universitatii, prof.dr. Dumitru Oprea, a recomandat decanilor la ultima sedinta de Senat sa foloseasca fondurile obtinute prin proiectele de cercetare. Pe de alta parte, decanii facultatilor sustin ca banii din proiecte nu ajung nici pentru dotarea laboratoarelor in vederea realizarii proiectelor. In aceeasi sedinta, Senatul institutiei a luat si decizia de a creste salariile profesorilor universitari, de la 50% peste valoarea minima, cum s-a hotarit anul trecut, la valoarea maxima. Decizia se aplica, si in acest caz, numai facultatilor cu un numar mare de studenti. Acest lucru va adinci insa si mai mult prapastia intre facultatile sarace si cele bogate, precum si intre preparatorii si profesorii din cadrul aceleiasi facultati.