20 de preoti vestiti din Iasi ramin fara parohie

Noul Cod al Muncii bate legile sfinte. Aceasta constata pe propria piele aproximativ 20 de preoti din Iasi, care urmeaza a fi dati afara din parohiile lor. Desi unii dintre ei au detinut ani in sir functii inalte in Mitropolia Moldovei si Bucovinei, acestora li se ia acum totul. Precum orice mirean, slujbas la stat, preotii aflati pe „lista neagra” a conducerii Bisericii, nu vor mai avea dreptul sa slujeasca in parohiile lor, decit daca aceeasi institutie se va invrednici sa-i tolereze, din cind in cind, in bisericile in care slujesc. Decizia pensionarilor in masa i-a socat pe slujitorii lui Hristos, care se vad acum marginalizati. Sustinind ca pensionarea lor este necanonica, unii dintre ei refuza sa accepte savirsirea cu tiriita a celor sfinte. Pusi in fata restructurarilor, este foarte probabil ca unii dintre ei sa se rupa de institutia de care au apartinut, si, in spiritul capitalismului, sa investeasca intr-o biserica particulara. Cu atit mai mult cu cit tonul a fost deja dat de preotul Gheorghe Bistriceanu din Pacurari, care, dupa ce si-a declarat independenta fata de Mitropolie, si-a facut biserica in curte.
Decizia Mitropoliei de a recurge la pensionari in masa face valuri in mediul preotesc. Pina acum, unii preoti puteau fi parohi si pina la virste ce se apropiau de 80 de ani, preotii pensionati la „virsta legala” fiind cazuri aproape izolate. Daca aveau o activitate pastorala sau misionara al carei ecou sa fi ajuns pina la urechile mai-marilor Bisericii, preotii puteau sa-si depene batrinetile in liniste ca parohi. Cu atit mai mult cei care se remarcasera prin biserici construite sau renovate si cei care detinusera functii clericale importante. Astfel, Iasul putea fi declarat aproape un oras „inchis” pentru tinerii absolventi de Teologie, care in majoritate sint trimisi la tara pentru a-si incepe cariera. Avind un precedent in „intinerirea” personalului administrativ, conducerea Mitropoliei a decis ca este momentul ca aceasta strategie sa fie aplicata si la nivelul parohiilor.
Nume cunoscute in Iasi
Cu toate ca a incercat sa-i pregateasca sufleteste cu multa vreme inainte, preotii vizati pentru primul val de pensionari au avut aproape un soc cind acestea au fost parafate de IPS Daniel. Unii dintre ei avind putin peste 60 de ani, s-au speriat ca vor ramine pe drumuri si refuza sa ajunga la mila celor care-i vor inlocui ca parohi. Cu atit mai mult cu cit multi dintre ei sint nume foarte cunoscute in Iasi: Anton Frunza, de la Biserica Alba, fost protopop, Teodor Irimia, de la Biserica Zlataust, si el fost protopop, Vasile Chirosca, de la Biserica „Ziua Crucii”, fost membru al Consistoriului si fost secretar protopopial, Nicolae Stoian, de la Biserica „Sfintul Spiridon”, Aristide Lefter, de la Biserica „Sfinta Treime” din Pacurari, fost presedinte al Consistoriului, Stefan Bittere, de la Biserica „Sfintii Atanasie si Chiril”, Constantin Barnea, de la Biserica „Buna Vestire”. Ca intocmirea „listei negre” a fost o problema presanta pentru Mitropolie o dovedeste diferenta mare de virsta intre acestia, de peste zece ani, unii preoti avind 62 de ani, iar altii fiind septuagenari.
„Legea trebuie respectata de toata lumea”
„Ca orice cetateni, si preotii trebuie sa se supuna legii. Virsta legala de pensionare este de 62 de ani”, argumenteaza preotul protopop Constantin Andrei de la Protopopiatul Iasi 1. „Legea trebuie respectata de toata lumea, indiferent de ce functii au detinut inainte”, spune si preotul protopop Vilie Dorosinca, de la Protopopiatul Iasi 2, precizind ca cei care urmeaza a fi pensionati pot sluji in continuare doar daca au aprobarea mitropolitului, pe baza unei cereri pe care trebuie s-o faca. „Pensionarea nu este canonica, preotul avind dreptul sa slujeasca atit cit ii permite sanatatea”, spune preotul Vasile Chirosca, marturisind ca a fost mihnit sa afle ca, dupa 42 de ani de activitate, va trebui sa plece din parohia „Ziua Crucii”, fiind lasat totusi sa termine lucrarile de renovare. „Ce, Sfintii Apostoli au avut virsta de pensionare? Ierarhii au virsta de pensionare? Patriarhul are peste 80 de ani. Daca ierarhii nu se pensioneaza, de ce sa fie pensionati cei care au dus greul?”, adauga acesta.
Se invoca noul Cod al Muncii
Mitropolia invoca in sprijinul acestei decizii, pentru care a inceput sa-i pregateasca pe preoti in cauza inca de acum un an, noul Cod al Muncii, care a intrat in vigoare de la 1 martie 2003. Argumentul nu-i convinge insa deloc pe acestia, ei neavind in continuare alta posibilitate decit sa se „imbisericeasca” in parohia in care au activat. „De ce sa mai slujesc aici? Ca sa fac pantofii la altii?”, spune preotul Chirosca, sustinind ca nu-si va face insa nici biserica particulara, deoarece ar fi necanonic. Ca si parintele Chirosca, multi dintre cei care au cazut victima primului val de pensionari se intreaba incotro s-o ia. Sa slujeasca, din cind in cind, in biserica in care decenii intregi ei au facut legea, nu suride nici unuia. Sa se „alipeasca” la parohia cea mai apropiata de casa? Au nevoie de acceptul preotului paroh. Chiar daca nu sint inca decisi ce vor face, preotii pensionati nu cred insa ca singura sansa ce le ramine este sa-si creasca nepotii. Fiind obisnuiti cu gindul sa activeze pina la o virsta foarte inaintata, unii preoti pensionati manifesta simptomele clasice ale disponibilizatilor: vor sa-si deschida o „afacere”, adica o biserica particulara. Iar unul dintre ei chiar a reusit acest lucru.
Primul preot privatizat din Iasi
Este vorba despre preotul Gheorghe Bistriceanu. Daca alti slujitori ai lui Hristos vineaza recorduri la numarul de enoriasi, numarul credinciosilor pe care ii spovedesc sau de cel al bisericilor ridicate, Bistriceanu a reusit sa atinga unul cu totul inedit. Este primul preot din Iasi care s-a privatizat, vrind sa demonstreze ca lauda adusa Celui de Sus prin slujbe se poate realiza si fara a avea binecuvintarea institutiei bisericesti. El spune ca nu a avut de ales, altii insa il suspecteaza ca a facut-o din bravada si pentru ca nu i-a displacut ideea de a avea o afacere. Cert este ca, dupa 41 de ani de activitate preoteasca, dintre care 27 de ani a fost paroh la Biserica „Sfintul Mina” din Pacurari, Gheorghe Bistriceanu a fost pensionat. Fiindca l-a infruntat si pe Teoctist ca sa picteze acest lacas de cult, Bistriceanu si-a declarat atunci independenta fata de Biserica, jurindu-si sa nu mai faca ascultare decit de „Tatal, Fiul si Sfintul Duh”. Daca la inceput nu i-a venit sa creada ca este reala, pensionarea l-a impulsionat, se pare, foarte mult pe „popa Gica”, cum ii spune lumea. Asa ca si-a cumparat un teren aproape de Biserica „Sfintul Mina” si n-a durat mult pina cind si-a facut acolo un paraclis, gest considerat de unii reprobabil.
In paraclisul lui „popa Gica”, portretul mitropolitului Daniel nu este pus ca sa-l vada toata lumea, ca in restul bisericilor, ci intr-un colt, pe hol. Fiind proprietate privata, preotul Bistriceanu si-a „gatit” paraclisul, al carui nume l-a „xeroxat” dupa cel al fostei sale parohii, dupa pofta inimii. Desi nu este canonizat inca, alaturi de sfinti si sfinte, pictura ce-l reprezinta pe parintele Cleopa, in marime aproape naturala, vegheaza de pe un perete. Nemaifiind obligat sa dea socoteala cuiva, decit poate credinciosilor care l-au urmat si care platesc acatiste, preotul Bistriceanu nu s-a oprit insa la privatizarea serviciului religios, pentru care din 2001 plateste la Administratia Financiara impozite ca orice alt intreprinzator. Probabil ca zilele acestea, cind va expune afara, in fata paraclisului, icoanele altor necanonizati va rupe din nou gura Mitropoliei. Peste 40 de milioane l-a costat sa „inchida” troita de la strada cu asa-zise icoane pictate pe sticla. Pe linga sfinti precum Nicolae, Vasile, Grigorie si Ioan Gura de Aur, preotul Bistriceanu a comandat si picturi cu fete bisericesti favorite: Dumitru Staniloaie, „filosoful ortodoxiei”, cum scrie pe tablou, inca o data Ilie Cleopa, „duhovnicul romanilor”, Iustin Moisescu, Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, Gherasim Cocosel, episcop vicar al Sucevei si Radautilor.
„Absolut tot ce face el este necanonic”
„Absolut tot ce face el este necanonic”, spune un preot membru al Consistoriului, referindu-se la paraclisul lui Bistriceanu, la icoanele sale si la slujbele in care ar trebui sa se roage pentru episcopul sau. „In Biserica, ascultarea este credinta, iar neascultarea, lipsa de credinta. Cum poate cere parintele Bistriceanu ascultare credinciosilor cind el insusi nu face ascultare?”, spune acesta. Reprezentantul Consistoriului sustine ca Mitropolia ca institutie nu i-a facut lui Bistriceanu propunerea de a i se subordona din nou, ci citiva preoti care sint dispusi sa-l primeasca in parohia lor pentru a sluji. „Un coleg l-a rugat ca pe Dumnezeu, dar el n-a vrut pentru ca acolo are o investitie, o afacere”. Atita timp cit este slujitorul lui Hristos, considera Mitropolia, preotul Bistriceanu poate fi caterisit pentru neascultare. „Consistoriul a facut in jur de 20 de propuneri de caterisire in ultimii ani, insa mitropolitul nu a aprobat nici una. Asteapta ca acestia sa se indrepte”, spune preotul din „tribunalul” bisericesc. (Mirela CORLATAN)