50.000 de credinciosi din Dieceza Iasi au emigrat

Inceputul a fost destul de timid. In primii ani de dupa Revolutie au indraznit sa plece in general cei care cunosteau o familie in strainatate sau cei care aveau o ruda ce lucra in cadrul Bisericii: o sora sau un frate trimis la studii in Italia, de exemplu. Cei plecati astfel au constituit, la rindul lor, imboldul de a pleca pentru cei ramasi acasa: rude, prieteni, cunostinte. Incet incet, s-a ajuns la cifra de 50.000 de catolici plecati din Dieceza de Iasi, care cuprinde toate judetele din Moldova. Practic, un catolic din cinci
se afla in acest moment peste hotare. „Toti pleaca pentru a-si face un rost. Vor sa stringa bani pentru a-si face o casa si a-si intemeia o familie. Intr-o proportie foarte mare – de 85% – cei care pleaca sint tineri”, spune parintele Cornel Cadar, consilierul cultural al Episcopiei. De asemenea, persoanele necasatorite predomina printre catolicii ce iau calea strainatatii, cei care se intorc intemeindu-si o familie abia atunci.
Canada, una din tarile preferate
Din datele detinute de preoti, durata medie pe care si-o petrec in strainatate credinciosii romano-catolici este de trei, patru ani. Sint inadaptabilii, precum si oameni constrinsi de probleme familiale, care se intorc acasa intr-un an, dar sint si tineri – barbati in general – care ramin si peste cinci ani acolo, in ideea ca, atunci cind ajung din nou in batatura casei, trebuie sa fie nu doar „realizati”, ci si instariti. „Mai mult stau cei care nu reusesc sa-si faca acte”, spune parintele Cornel Cadar. Desi multi viseaza sa ramina acolo unde ajung, estimativ doar 10% reusesc. Canada este una dintre tarile preferate pentru emigrare, situindu-se pe al treilea loc -dupa Italia si Spania- in topul destinatiei catolicilor din Dieceza de Iasi. Germania, Austria si Franta ocupa urmatoarele locuri in aceasta ierarhie, o comunitate de aproximativ 1000 de catolici fiind si in Israel, unde marea majoritate lucreaza in domeniul constructiilor. „In general stau grupati”, spune consilierul cultural al Episcopiei, care anul trecut i-a vizitat pe credinciosii aflati la munca in Tara Sfinta, adaugind ca numarul lor s-a redus cu 500 de atunci.
Multi din cei plecati au fost sprijiniti de „Caritas-uri”
In aceasta tara au plecat foarte multi barbati din Halaucesti, de exemplu, asa-zisul „mic Israel”, cartierul cu vile ridicat de ei, bucurindu-se de o intensa mediatizare. Daca in Halaucesti au mai ramas acasa batrinii, femeile si copiii, in Pildesti – Neamt, de exemplu, satul a ramas aproape gol. Nu este insa vorba de o strategie pusa in practica de Biserica Romano-Catolica din Romania, aceea de a se „muta” treptat in strainatate. Plecarea lor este inevitabila, mai ales stiind ca acolo gasesc la inceput o masa si eventual un pat – oferite prin „Caritas”-uri, asociatii de sprijin ale Bisericii. Spre deosebire de ortodocsi, care sint risipiti, catolicii formeaza in plus adevarate comunitati acolo unde se „aseaza”. Cu evenimentele lor, cu preotul lor… Peste 150 de preoti catolici romani slujesc peste hotare, 48 fiind din Dieceza de Iasi. Numarul mare de preoti in misiune dovedeste interesul Bisericii fata de cei plecati si faptul ca ei reprezinta, incontestabil, un fenomen ce trebuie tratat cu maxima atentie. Desi dupa expresia parintelui Cadar, pentru Biserica „nu e nici rau, nici bine” ca romanii pleaca in masa in strainatate, cei de la Vatican nu par a fi tocmai relaxati cind aud de asta. Dezradacinarea comunitatilor catolice din Europa de Est nu se numara printre scopurile lor. Dovada este initiativa Comisiei pentru Emigranti din cadrul Conferintei Episcopale Rom?ne, care impreuna cu Consiliul Pontifical pentru Familie si Consiliul Pontifical pentru Emigranti, a creat un site -www.diasporacatolica.ro- in sprijinul celor plecati. Ca acestia sa nu se departeze de Biserica. (Mirela CORLATAN)