Dezbatere publica pentru proiectul lui Nichita

Specialistii in domeniu trebuie sa dea un verdict clar din punct de vedere tehnic: avem intr-adevar nevoie de o uzina ultraperformanta care sa epureze 4.200 l/s, ori modernizarea va insemna un nou bir si atit pentru cei 350.000 de clienti ai regiei. Tiberiu Brailean, consilierul presedintelui Consiliului Judetean este mai degraba rezervat cind vorbeste de aceasta investitie. "Tehnicienii cu care am discutat mi-au spus ca modernizarea liniei II este o aberatie tehnica si ca investitia nu ar mai avea nici un sens", a declarat ieri Brailean. Dezvoltarea in urmatorii ani a economiei locale este, pentru consilierul local Dan Carlan, motivul principal de sustinere a proiectului. "Este absolut necesara masura de a prevedea o rezerva de capacitate, capabila sa preia plusul de ape industriale din viitor", a spus Carlan.
Un program ambitios care aduce bani in Iasi

Statia de Epurare are in prezent o capacitate de curatare a apelor uzate de 1.800 l/s. Anul trecut, cantitatea medie de apa epurata a fost, oficial, de 979 l/s. Gheorghe Nichita, managerul RAJAC, vrea acum sa creasca capacitatea statiei cu inca 2.400 l/s, in conditiile in care consumul de apa din Iasi a scazut de trei ori in ultimii patru ani. "Este un program de mediu, in care 75% din bani sint oferiti gratuit de Uniunea Europeana. Este foarte posibil ca industria sa se relanseze, si acum facem o investitie cu bataie lunga. Am avut discutii cu specialisti in domeniu, atit din Iasi, cit si din Bucuresti, si am ajuns la concluzia ca aceasta investitie este oportuna", a declarat Nichita. Investitia face parte din programul Uniunii Europene, prin Proiectul ISPA. Pentru Iasi, intregul plan se ridica la 52 de milioane de euro, din care 75%, adica 39 de milioane, reprezinta fonduri nerambursabile de la UE. Diferenta de 25%, care inseamna 13 milioane de euro, reprezinta contributia proprie a regiei la acest proiect, banii urmind a fi imprumutati de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Cu acesti bani vor fi modernizate si reabilitate statia de tratare a apei Chirita si statiile de pompare Pacurari, Aurora si Mijlociu. Cea mai importanta parte din proiect, 32 de milioane de euro, va fi destinata lucrarilor de la Statia de Epurare.
Concret, rationamentul care a stat la baza parafarii acestei afaceri a fost urmatorul: RAJAC face investitii de 52 milioane de euro, insa plateste, in 20 de ani, doar 13 milioane. Afacerea pare extrem de profitabila pentru modernizarea serviciilor de apa din oras. Insa, din cele 13 milioane de euro, contributia Iasului in proiect, iesenii vor plati mai mult de 7 milioane de euro pentru modernizarea Statiei de Epurare. Intrebarea fireasca care se naste este de ce RAJAC nu a licitat un imprumut mai mic, care sa conduca la cresterea capacitatii de epurare cu doar citeva sute de litri pe secunda, si nu cu 2.400 l/s?
Nu cumva RAJAC trebuie sa-si schimbe prioritatile?
Din acest punct de vedere, este ca si cum un investitor strain ar veni in Iasi si ar propune construirea celui mai inalt turn din lume, care ar costa 20 de milioane de dolari. Daca strainul ar da 15 milioane de dolari, iar diferenta ar urma sa fie platita de ieseni, ne-am apuca sa construim turnul, fara vreo utilitate practica, ci doar de dragul de a-l avea in Iasi? "Aceeasi intrebare am pus-o si eu conducerii RAJAC. Intr-adevar o investitie se face in perspectiva ca orasul se va dezvolta, insa consider ca regia avea alte prioritati; de plida, refacerea retelei de distributie", a declarat Tiberiu Brailean. Pentru moment, nu se stie ce va face Iasul cu o statie care epureaza 4.200 l/s, mai ales ca tendinta consumului de apa pentru viitorii ani este una descrescatoare. Concret, in acest moment, toate blocurile din Iasi au fost contorizate de RAJAC, iar 75% dintre ieseni si-au montat apometre in locuinte. Pina la sfirsitul anului se prognozeaza ca mai mult de 90% dintre ieseni vor avea contori individuali. Pentru ca exista aparate de masura, iar iesenii platesc exact cit le indica apometrele, risipa va fi eliminata. Fiecare iesean in parte isi va chibzui consumul si va elimina pierderile din reteaua proprie, convins fiind ca, la sfirsit de luna, fiecare litru consumat in plus va insemna mai multi bani platiti la intretinere. Chiar sefii RAJAC au recunoscut ca anul trecut fata de 1999 a scazut cererea de servicii (apa potabila, apa industriala, canalizare-epurare) cu aproape 30%.
Utilajele Mannessman, argumente pro si contra
Un alt argument adus de Gheorghe Nichita pentru continuarea lucrarilor la Statia de Epurare sint utilajele Mannessman, in valoare de 6 milioane de dolari. "Le avem in regie si le vom folosi la linia II", a spus managerul RAJAC. Utilajele, platite deja, nu au mai fost folosite pentru ca planul initial de modernizare nu a fost dus pina la capat. "Este delicat pentru ca oricine ar cistiga licitatie ar trebui sa se puna intii la punct cu tehnologia Mannessman", a afirmat Tiberiu Brailean. Chiar directorul tehnic al RAJAC, Ioan Toma, nu este convins ca cei care vor cistiga licitatia pentru linia II de epurare vor prelua si aceste utilaje. "In cazul in care nu vor fi folosite, le vom pastra ca piese de schimb la linia I", a spus Ioan Toma.
Programul ISPA inseamna bani investiti strict in proiecte de mediu. Daca la Iasi nu era intentia modernizarii Statiei de Epurare, probabil ca nu ar fi existat nici Programul ISPA. Pentru ca exista si argumente "Pro", dar si "Contra", investitia in Statia de Epurare trebuie sa fie dezbatuta public. Managerul RAJAC, Gheorghe Nichita, va anunta, in urmatoarele zile, mai multe amanunte despre aceasta dezbatere publica. (Razvan MOLDOVEANU)