Din cauza gerului, Agheasma Mare a ajuns ieri la toata lumea

Daca in ultimii ani se inghesuiau cu miile pentru a se aproviziona cu Agheasma Mare, in acest an mai putin de 1.000 de credinciosi au fost la Catedrala Mitropolitana pentru a participa la slujba de Boboteaza. Frigul si ninsoarea de afara se pare ca a fost factorul determinant, la fel ca si in cazul politicienilor. Desi este an electoral, acestia au ratat cu totii ocazia de a se arata alegatorilor, singura prezenta notabila fiind cea a fostului prefect Neculai Apostol.
Desi mai putini fata de alti ani, credinciosii care au fost ieri la Mitropolie tot au fost nevoiti sa stea la coada si unii chiar sa se inghesuie pentru a lua Agheasma Mare. Dupa Liturghie, la ora 11:45, a inceput slujba de sfintire a apei, ce a fost oficiata de un sobor de 21 de preoti, in frunte cu IPS Daniel. Imediat dupa asta, oamenii au tabarit la butoaie cu sticlele de plastic, in drum mai rupind si cite o creanga din crucea de brad care a fost amplasata la baza scarilor. „In anumite situatii, cind sint necajita sau nu-mi merge bine, folosesc Agheasma Mare de la Boboteaza si Dumnezeu ma ajuta”, a spus Gina Ciocan, o credincioasa de 40 de ani. Unii dintre credinciosi s-au dus sa ia agheasma infruntind vremea urita intrucit atribuie apei sfintite in ziua de Boboteaza puteri vindecatoare. „Eu am probleme cu ochii, sufar de cataracta, si sa stiti ca agheasma mi-a ajutat”, spune Mihai Raileanu, de 63 de ani, care si-a luat „medicamentul” intr-o sticla de 0,5 litri. Ana Sofronia
s-a dus in schimb la Mitropolie cu o sacosa de sticle mai mari si mai mici, cit sa-i ajunga pentru toate neamurile si toti vecinii. Din cele 12 butoaie de 200 de litri care au fost sfintite, pina ieri dupa-amiaza se consumasera doar opt, restul fiind lasate pina deseara in acelasi loc. De miine pina pe 14 ianuarie inclusiv, cind se incheie praznicul Botezului Domnului, credinciosii vor mai putea lua Agheasma Mare din Catedrala.
De Boboteaza, unii preoti boteaza avortonii
In paralel cu slujba de sfintire a apei, tot in ziua de Boboteaza, dar departe de ochii lumii, unii preoti savirsesc o alta slujba, de asa-zis botez al avortonilor. Femeile se duc la preoti ca sa-si boteze copiii avortati, cu intentia de a se spala de aceasta vina. Numai ca, pe linga pacatul de a-si fi ucis propriii copii, ele mai comit unul, incalcind canoanele bisericesti, fapta pentru care, fireste, vinovati sint si preotii. „Biserica nu permite aceste lucruri si, chiar daca se vorbeste despre preoti care boteaza astfel, in momentul de fata nu se stiu cazuri concrete. Oricum, acest botez nu are nici o valoare, caci nu poti boteza pe cineva care nu s-a nascut viu”, spune arhimandritul Dosoftei Scheiul, mare eclesiarh la Catedrala.
Iordanitul femeilor
Un alt obicei pagin se practica in ziua in care se cerebreaza Sfintul Ioan Botezatorul. Este vorba de „iordanitul femeilor”, o petrecere de pomina a nevestelor, care se adunau in grupuri mari la cineva acasa, unde aduceau mincare – oua, faina, carne – si bautura. Dupa ce mincau si beau spunind ca „se iordanesc”, ele cintau, jucau si chiuiau toata noaptea. In dimineata zilei de Sf. Ioan ieseau pe strada, unde luau pe sus barbatii care apareau intimplator in calea lor, ducindu-i cu forta la riu sau la lac si amenintindu-i ca-i arunca in apa „daca nu se rascumpara” cu un dar, de obicei cu o vadra de vin. In aceasta zi, numita si „Tontoroiul Femeilor”, normele morale ale satului traditional erau abolite, iar excesele de bautura si petrecerile nu mai suparau pe nimeni. Femeile se considerau „mai tari” decit barbatii si cu mai multe drepturi decit acestia. Lor nu le mai era teama sa lipseasca de acasa, sa chefuiasca sau sa se distreze, fara sa dea socoteala nimanui. In unele sate, tinerele neveste erau integrate in comunitatea femeilor casatorite printr-un ritual special care cuprindea si udatul lor la riu, lac sau fintina.
Astazi, toti crestinii cu numele de Ioan isi serbeaza onomastica
Sarbatoarea Sfintului Ioan Botezatorul, cel care l-a botezat pe Iisus in Iordan, incheie ciclul sarbatorilor de iarna, pentru romani fiind si ziua in care se fac cele mai multe petreceri onomastice. Ioan si toate numele ce deriva din acesta le poarta zeci de mii de romani, fiind pe primul loc in topul numelor de sfinti, inainte de Gheorghe si Nicolae. Sfintul Ioan Botezatorul a fost fiul nascut la batrinete al lui Zaharia, care a fost preot, si al Elisabetei, verisoara a Sfintei Fecioare Maria. In adolescenta, Ioan s-a dus in desert pentru a propovadui de legile Domnului, ducind o viata de ascet, unde a mincat lacuste si miere. A fost privit ca un profet, cu atit mai mult cu cit a inceput sa practice botezul. Fariseilor si saducheilor, care se asteptau sa fie slaviti de acesta, Ioan le-a cerut sa imparta cu cei saraci averile, condamnindu-le ipocrizia. Ca urmare, fariseii au refuzat sa recunoasca botezul in Iordan, iar Irod l-a aruncat pe profet in temnita din fortareata Machaerus. Considerindu-l periculos, Irodiada, sotia acestuia, a sfatuit-o pe fiica sa, Salomeea, sa ceara imparatului capul lui Ioan pe o tipsie de aur, ca rasplata pentru un dans care l-a incintat pe acesta de ziua lui. (Mirela CORLATAN)