Directorii de la Bucium SA au prasit vii care produc vile

Bineinteles, nu este vorba de simplii angajati, ci despre cei asupra carora "apasa" importante functii de raspundere. Pentru a va face o idee despre ce este vorba, sa luam urmatoarea problema. Se da un combinat viticol, unul dintre cele mai faimoase din tara. Mediul economic in care isi desfasoara activitatea este neprielnic, fiind dominat de o fiscalitate excesiva si de o piata neagra extrem de infloritoare. Debitele catre stat, reprezentind datorii si majorari si penalitati, depasesc 100 de miliarde de lei. De asemenea, stocurile depasesc si ele 100 miliarde de lei. Rezultatul, pe care banuim ca il intuiti, este
intr-adevar cel asteptat: cu eforturi supraomenesti, vilele celor din conducere au capatat incet-incet viata, si nu oriunde, ci chiar in zonele rezidentiale. Pentru a fi mai clari, firma se numeste "Agroindustriala Bucium", producatoarea celebrelor soiuri de vinuri si sampanie marca "Bucium". Cei care au muncit din greu la rezolvarea acestei probleme au fost Eugen Sandu, directorul general, Sorin Iuroaia, sef de ferma, si Eugenia Pieptu, director tehnic.
Directorul Eugen Sandu si-a cumparat o fosta cladire administrativa a societatii, pe care initial a inchiriat-o, folosind-o drept locuinta de serviciu. Aceasta se afla in soseaua Bucium nr. 55, la inceputul acestui an fiind obtinuta o autorizatie de la Primarie pentru amenajarea interioara si mansardarea ei. "Eu stateam la socri si am facut o cerere pentru a primi locuinta de serviciu. Conform Legii nr. 85/1992, aveam dreptul sa o cumpar. Au fost vindute catre salariati 50 de astfel de locuinte de serviciu, toate cu aprobarea Adunarii Generale a Actionarilor. Societatea nu mai putea suporta cheltuielile de intretinere, astfel incit marea parte a acestora se degrada. Oricum, am cumparat doar casa. Sper sa pot cumpara si terenul, pentru ca altfel este posibil sa renunt la ea", explica Eugen Sandu cum a ajuns din chirias proprietar. Acesta ne-a mai marturisit ca a achizitionat actiuni ale societatii de la fostii proprietari de terenuri, care s-au transformat ulterior in pamint, astfel incit acum detine 4.000 de metri patrati. Cum tranzactiile au avut loc in timp si au fost confidentiale, este greu de spus cit a platit directorul Sandu pe aceasta suprafata. Cert este ca la un pret mediu de 3 dolari, cit valoreaza acum un metru patrat in zona Bucium, valoarea terenului ajunge la aproape 12.000 de dolari.
Seful de ferma, Sorin Iuroaia, si-a construit o vila cu un etaj chiar pe drumul care duce spre ferma pe care o conduce. "Pentru a face parterul locuibil, a trebuit sa vind apartamentul sotiei. Etajul nici acum nu este gata", ne-a declarat Iuroaia. El si-a construit vila pe un teren de 500 de metri patrati, achizitionat de la Theodor Zaharia, fost sef al IJP Iasi. Vila este situata pe dealurile Buciumului, departe de zgomotul orasului. De jur imprejur, aceasta este inconjurata doar de plantatii cu vie. Pe drumul de acces catre ea, nu poate circula orice masina. Pe o placuta este specificat ca doar masinile apartinind SC "Agroindustriala Bucium" au acest drept.
Vila Eugeniei Pieptu, director tehnic la "Agroindustriala Bucium", este situata la iesirea din Iasi, la capatul satului Valea-Adinca. Inainte de a ajunge la vila, de-o parte si de alta a soselei, poti admira zecile de vile ale mai-marilor Iasului, construite in cele mai diverse stiluri arhitecturale. Prin maretia ei, vila domina partea de comuna in care este construita. Intrebind un localnic care este casa doamnei Pieptu, acesta ne-a raspuns fara ezitare: "Vila aceea inalta, cu sindrila neagra". Neavind prea multe elemente arhitectonice, constructia lasa impresia de masivitate. In curtea din spatele vilei nu putea lipsi bineinteles plantatia de vita de vie. Nu am reusit sa luam legatura cu Eugenia Pieptu pentru a afla cum si-a ridicat mindretea de vila, o adevarata performanta tinind cont ca societatea la care este director tehnic are datorii de zeci de miliarde de lei.
Referitor la debitele societatii, care se ridica la 50 miliarde lei datorii si peste 55 miliarde lei majorari si penalitati, directorul Sandu a afirmat: "Am ajuns aici din cauza fiscalitatii excesive din domeniu, care a incurajat proliferarea pietei negre. Din pretul unui litru de vin, 52% reprezinta taxele catre stat. Noi investim banii in vie, costul intretinerii unui hectar ajungind in acest an la 30 milioane de lei, iar din vinzarea vinului recuperam banii abia peste un an si jumatate. De altfel, cele mai multe combinate viticole din tara sint in aceeasi situatie. Noi, desi avem aceste datorii, inregistram profit". Statul incearca deja sa recupereze aceste debite, instituind sechestre pe o parte din activele societatii. Cum insa firma se afla in pragul privatizarii, procesul de recuperare a debitelor cam bate pasul pe loc.
Sandu ne-a mai spus ca daca statul i-ar sterge majorarile si penalitatile, si i-ar esalona datoria, plata acesteia nu ar mai fi o problema. "Avem stocuri de peste 100 miliarde de lei. Am avut o esalonare pina in luna noiembrie a anului trecut, dar nu am putut sa o respectam. Intre a plati datoria la stat si a intretine via a trebuit sa aleg varianta din urma. Oricum, recent, a aparut un act normativ care reglementeaza obtinerea reesalonarilor. Speram sa o obtinem si sa o ducem pina la capat", ne-a spus Sandu. (Constantin PAVEL)