Inca 400 de militari din Tatarasi pleaca la lupta in Afganistan
Iasul, in razboi cu Al Qaida

Despre teroristi si Al Qaida nu se vorbeste doar in cazul rapirii si amenintarii cu executia a celor trei ziaristi romani. In conditiile in care viata jurnalistilor depinde de retragerea trupelor romane din Irak, la Iasi cuvintul „razboi cu teroristii” a adunat la un loc 400 de militari gata de atac. E vorba de batalionul „Lupii negri”, care se pregateste de o noua misiune impotriva Al Qaida, in Afganistan. Alaturi de judetele Bistrita-Nasaud si Galati, Iasul este pe primul loc la trimis trupe in afara tarii. „Ne conformam ordinului venit din partea MApN, potrivit caruia Batalionul 151 Infanterie a fost convocat pentru o noua misiune de mentinere a pacii in Afganistan, cu o durata de sase luni de zile”, ne-a declarat maior Cristina Iacobuta, detasata ca ofiter de relatii publice. „Lupii negri” urmeaza sa plece in iulie. Intoarcerea este programata pentru ianuarie 2006. O parte dintre acestia au fost si in prima misiune. Pentru altii, Afganistanul va reprezenta prima misiune in exterior. Vor fi si „lupoaice”, sase la numar. Emotiile sint impartite. Unii cred ca, daca au invins moartea o data, in prima misiune, vor avea noroc si acum. Altii nu pot sa nu se gindeasca ca moartea le va rinji de dupa vreun deal sau intr-o mina ascunsa pe drum, asa cum s-a intimplat in urma cu patru zile cu un sergent din Tecuci.
Chiar daca 80% dintre cei aproximativ 400 de militari ieseni convocati au mai participat si in trecut la misiuni de acest gen, pregatirea acestora se desfasoara ca si cum ar lua totul de la inceput. „Componentii Batalionului 151 se antreneaza sase ore pe zi din cele opt lucratoare. Programul de pregatire prevede si aplicatii, in diferite zone ale tarii, care pot dura de la doua saptamini pina la o luna de zile”, a detaliat maiorul Cristina Iacobuta. Acest lucru este vizibil de cum patrunzi in incinta unitatii militare din Tatarasi. Pe terenul de antrenament se pot vedea in departare citeva TAB-uri (transportator amfibiu blindat) pe care militarii pregatesc viitoarele misiuni din Afganistan. Un grup format din zece militari exerseaza manevra „village team”, adica ajutorarea persoanelor dintr-o anumita arie. Militarilor urcati pe TAB-uri le revine in sarcina asigurarea protectiei celor care se ocupa cu distribuirea ajutoarelor. Pe fundal se puteau auzi focuri de arma, ceea ce insemna ca, la citiva kilometrii mai incolo, alti componenti ai Batalionului 151 se antrenau la trageri. Rolul „Lupilor negri” in Afganistan va consta in a da o mina de ajutor populatiei civile si a mentine pacea in zona, chiar daca acest lucru implica capturarea de talibani si membrii ai retelei Al Qaida imprastiati pe tot cuprinsul Afganistanului.
2,2 milioane lei pe zi
„Militarii sint axati in general pe misiuni cu caracter umanitar, de ajutorare a populatiei care se afla in zona respectiva, precum escortarea transporturilor de ajutoare umanitare si asigurarea periodica de asistenta medicala pentru localnici. Misiunea de mentinere a pacii mai implica actiuni de monitorizarea a unor zone considerate sensibile, care prin acord trebuie sa fie demilitarizate, numite «zone tampon», monitorizarea traficului rutier pentru a preveni contrabanda cu stupefiante, respectiv armament, mentinerea si asigurarea ordinii si linistii publice in zona de responsabilitate a unei forte multinationale”, a precizat maiorul Lucian Calfa, loctiitorul comandantului Batalionului 151. Pentru astfel de misiuni cotidiene, cadrele militare vor fi rasplatite cu 80 de dolari zilnic, iar militarii angajati pe baza de contract vor cistiga 70 de dolari pe zi. Desi merg la antrenamente aproape 400 de militari si ofiteri, inca nu se cunoaste componenta Batalionului. Lista finala va fi intocmita cu o luna inainte de plecare.
Programul incepe la ora doua dimineata
Desi „Lupii negrii” pornesc ca si pina acum intr-o misiune de mentinere a pacii, acest aspect nu diminueaza pericolele care ii asteapta. Baza lor va fi in Kandahar, ca si acum doi ani, in sudul Afganistanului, considerat drept fieful talibanilor. Contra unei mine sau impotriva rafalelor de focuri declansate de arma vreunui taliban ascuns dupa o movila de pamint, doar vesta antiglont si credinta in Dumnezeu ii vor salva pe „misionarii” ieseni. „In Afganistan, tactica de atac preferata de talibani se bazeaza pe dispozitive explozive improvizate. Mai recurg si la atacuri cu diferite mijloace de la distanta, cum ar fi aruncatoarele de proiectile reactive cu care se bombardeaza bazele. Amenintarile sint cu mult mai mari in misiuni precum cele din Afganistan si Irak fata de misiuni asemanatoare din zone precum Angola sau Kosovo”, a specificat maiorul Calfa, care a participat la prima misiune. Un coleg de-al lui, participant de asemenea in prima misiune a „lupilor negri”, ne-a povestit ce faceau zilnic in Kandahar. „Programul unei zile incepe la ora doua a.m., respectiv cinci si jumatate dimineata la noi. O scurta inviorare, masa de dimineata si punerea in aplicare a misiunii programate in ziua respectiva. Baietii intra prin rotatie de serviciu. Unii se refac daca au participat cu o zi inainte la vreo misiune, pe cind ceilalti duc la indeplinire sarcinile zilei respective”, ne-a detaliat locotenetul Gabriel Ciocinta.
Grijile „lupilor” sint mai mari pentru familie decit pentru viata lor
Pentru plutonierul Gheorghe Popa, care se pregateste pentru prima sa misiune in Afganistan, prioritar este ce va face familia lui cit timp va fi plecat. „Abia m-am intors dintr-o aplicatie ce a durat doua saptamini. Fetita mea aflata in clasa I nu s-a dezlipit de mine o zi intreaga. Atunci mi-am pus intrebarea cum o sa reactioneze cind voi lipsi de acasa sase luni de zile”, a gindit cu voce tare Gheorghe Popa. „Eu unul sint bucuros ca am reusit sa imi vad fetita care s-a nascut acum trei saptamini. Alti colegi nu au avut norocul meu. Si-au vazut copiii intr-o fotografie trimisa pe Internet”, a adaugat locotenentul Gabriel Ciocinta. Dincolo de grijile legate de familie, „Lupii negri” sint hotariti sa plece. Nici chiar decesul colegului lor din Batalionul 300 Infanterie din Galati nu i-a determinat sa dea inapoi. „Din prima am stiut la ce ma angajez. De la bun inceput mi-au fost prezentate responsabilitatile pe care le voi avea de indeplinit. Poti sa mori trecind strada, nu neaparat plecind in Afganistan. Vom face ce putem pentru ca totul sa fie bine”, a incheiat locotenetul Ciocinta. (Ada GRAJDEANU)