Iesenii sint condamnati pe viata la apa rece

De ieri, un lucru a devenit cert: iesenii vor mai primi apa calda la Sfintu’ Asteapta. Sau poate, Romeo Mistreanu, directorul RA "Termoficare", poate lua legatura cu un scamator vestit, care sa-i scoata din joben 28 de miliarde de lei, adica exact valoarea cecului pe care regia trebuie sa-l plateasca principalului furnizor de materie prima, CET Iasi, pentru a reporni instalatiile. La Iasi, autoritatile locale isi arunca raspunderea pentru rezolvarea crizei dintr-o ograda in alta si toti, la sfirsit, in cea a Guvernului. Luni, 30 aprilie, cind conducerea "Termoelectrica" Bucuresti a ordonat inchiderea vanelor de la conductele care alimentau "Termoficarea", conditia impusa pentru redeschiderea lor a fost clara: RAT trebuie sa achite in conturile CET 42 de miliarde de lei. In ultima saptamina, RAT a virat furnizorului 7 miliarde de lei din incasari si din subventiile obtinute de la judet. Ieri, regia a mai platit inca un miliard, incasat de la populatie la sfirsitul saptaminii trecute, si a mai primit de la Primarie si de la Consiliul Judetean alte 6 miliarde de lei. Asadar, pentru repornirea sistemului de termoficare, regia trebuie sa mai plateasca 28 miliarde de lei.
Practic, criza apei calde, care dureaza la Iasi de o saptamina, poate fi rezumata in citeva fraze. Se da urmatoarea problema: RA "Termoficare" are nevoie de 28 de miliarde de lei pentru a primi agent termic de la CET. Sa se gaseasca, din cele trei posibile variante, raspunsul corect: 1.Banii trebuie sa vina de la iesenii cu datorii. 2. Banii pot veni de la bugetul local, in contul subventiilor pentru energia termica. 3. Banii trebuie sa vina de la bugetul central, prin Consiliul Judetean, cu destinatie precisa RAT, in contul acelorasi subventii.
Variantele de rezolvare a crizei nu sint realizabile
Prima varianta, prin care banii sa vina doar de la datornici, este doar o teorie. "De vineri pina duminica, am reusit sa incasam 1 miliard de lei de la populatie. Insa este foarte posibil ca incasarile sa scada la doar citeva zeci de milioane pe zi, atit timp cit noi nu livram apa calda nici macar locatarilor cu plata la zi", a declarat, ieri, Romeo Mistreanu. Pentru a stoarce tot ce se poate de la ieseni, seful RAT a decis sa infiinteze 30 de echipe din cadrul regiei, formate, fiecare, din cite doi oameni, care sa mearga, impreuna cu administratorii de asociatii, la cei mai mari restantieri. "Nu stiu cine ar mai putea plati", a recunoscut Mistreanu.
Nici a doua varianta, ca banii sa vina de la bugetul local, nu reprezinta, la acest moment, o solutie plauzibila. Ieri, primarul Constantin Simirad a ordonat eliberarea din conturile Primariei a sumei de 3 miliarde de lei, reprezentind subventiile pe luna mai. "Noi am virat regiei toate subventiile la zi, pentru fiecare luna in parte. Nu putem cheltui nici un leu in afara bugetului", a spus Simirad. Acesta considera ca o parte din vina apartine si managerului Mistreanu, care a dat apa calda asociatiilor indiferent de nivelul datoriilor. "Daca intr-un bloc locuia un functionaras, Mistreanu dadea apa calda la toata asociatia", a adaugat Simirad, care a reafirmat ca-l va demite pe seful RAT.
Ultima solutie posibila – si anume cele 28 miliarde de lei sa vina de la bugetul central – nu poate fi luata in calcul in acest moment. Consiliul Judetean ar putea aloca doar 3 miliarde lei in avans fata de votarea bugetului judetean, care este programata pentru 25 mai.
Iasul a primit mai putini bani decit Botosaniul
Alaturi de datoriile de aproape 200 de miliarde pe care iesenii le au la intretinere, o alta cauza a acestei crize a apei calde este si insuficienta subventiilor primite de la buget. Si in 2001, ca de fiecare data la impartirea bugetului in felii, pentru subventionarea agentului termic, Iasul a primit o bucata invers proportionala cu numarul de locuitori. Concret, pentru acest an, RAT a solicitat de la bugetul central subventii in valoare de 131 de miliarde de lei. In schimb, la votarea bugetului, pentru intregul judet, banii destinati acoperirii diferentei de tarif la energie termica au fost doar de 76 de miliarde lei. Mai mult, din aceasta suma, trebuie platita subventia, pentru tot anul, pentru cei 300.000 de ieseni racordati la sistemul de distributie din municipiul Iasi, dar si pentru cei din celelalte orase ale judetului. Practic, din condei, Iasul a primit cu 55 de miliarde lei mai putin. Comparativ, la un numar semnificativ egal de locuitori, Constanta a primit de la buget aproape 200 de miliarde lei, suma egala cu cea primita de Botosani, oras care, insa, este de trei ori mai mic decit Iasul.
Exceptind Bucurestiul, singurul oras mai mare decit Iasul care a reusit sa dezamorseze criza apei calde intr-un timp record, de numai patru zile, a fost Constanta. Joi, RADET, regia locala de termoficare, a primit 25 de miliarde de lei de la bugetul local si de la cel judetean, iar vineri, constantenii au avut din nou apa calda. "Acum lucram la un program de debransare a rau-platnicilor. Pentru a nu mai ajunge in aceasta situatie, toate asociatiile cu datorii mai vechi de 60 de zile vor fi decuplate de la reteaua de distributie", a declarat Cristian Vangheli, directorul economic al RADET Constanta. La Iasi, solutia se lasa inca asteptata, consilierii locali si cei judeteni nefiind preocupati de rezolvarea acestei probleme. "Voi incerca sa convoc o sedinta extraordinara de Consiliu Local. Doar asa putem gasi sursele de finantare pentru ca locatarii fara restante sa pimeasca din nou apa calda", a declarat Radu Prisacaru, consilier local. Chiar si asa, convocarea in regim de urgenta a Consiliului Local s-ar putea realiza cel mai devreme la inceputul saptaminii viitoare. (Razvan MOLDOVEANU)