Iesenii vor fi la fel de prost tratati in spitale inca 5 ani de aici incolo

Abia peste cinci ani, iesenii ar putea beneficia de asistenta medicala la nivelul celei primite de pacientii Spitalului „Floreasca” din Bucuresti, unde lucreaza fostul ministru al Sanatatii si Familiei Daniela Bartos. Pina atunci, pentru tratamentul unui iesean se va aloca, in continuare, o medie de 7.357.220 lei. Suma este la nivelul spitalului orasenesc din Cimpina, in timp ce o persoana tratata la „Floreasca” este ingrijita in medie de 20.274.611 lei.
Prezenta la Iasi, dr. Aurora Dragomiristeanu, din cadrul Institutului National de Cercetare si Dezvoltare Bucuresti, recunoaste ca aceasta diferenta nu se justifica, in conditiile in care indicii de complexitate a cazurilor intre spitalul din Iasi si cel din Bucuresti sint asemanatori, 0,81 – „Spiridon”, respectiv 0,88 – „Floreasca”. „Este evident ca Iasul a fost dezavantajat, dar ideea este sa se gaseasca solutii pentru a ridica «Spiridonul» la nivelul bugetului Spitalului «Floreasca», si nu invers”, a spus dr. Dragomiristeanu. Acest lucru va fi posibil, sustine aceasta, peste patru, cinci ani, de la inceperea programului de optimizare si restructurare a spitalelor din Romania, program ce se va desfasura pe trei etape, pe parcursul a zece ani, si va fi supervizat de Banca Mondiala.
Paturi cit in UE
Prima etapa consta in stabilirea strategiei de optimizare si rationalizare a spitalelor. Astfel, se va urmari ca numarul de paturi din sectiile spitalelor romanesti sa fie comparabil cu cel din Uniunea Europeana. „Practic, sectiile prea mari vor trebui sa-si micsoreze numarul de paturi, iar acolo unde sint insuficiente sa se adauge. Acest lucru ar insemna, in primul rind, ca in spitalele de acuti sa nu mai fie tratati bolnavii cu suferinte cronice sau cazurile sociale, acestia urmind sa fie supravegheati in spitale medico-sociale. In acest fel se va putea face finantarea in functie de complexitatea actului medical realizat, si astfel nu vor mai exista aceste diferente artificiale ca cea dintre spitalele «Spiridon» si «Floreasca»”, a precizat dr. Dragomiristeanu, care a adaugat ca Banca Mondiala face presiuni ca numarul de paturi sa scada de la 6-7 paturi la suta de mii de locuitori, cite sint acum, la 4 paturi la suta de mii de locuitori. Cel de-al doilea scop al proiectului este acela de a identifica problemele din Sanatate pornind de jos in sus, adica de la judete, regiuni si abia apoi sa se stabileasca un plan la nivel national.
Bucurestenii, contribuabili mai cu mot
In sfirsit, cea de a treia etapa consta in instruirea persoanelor cu putere de decizie din MSF, directii de sanatate publica si case judetene de asigurari privind metodologia planificarii serviciilor de sanatate. „Nu stiu cit de mult va schimba acest program situatia sanatatii din Romania. In schimb, mi se pare total anormal si incorect ca Spitalul «Sf. Spiridon» sa mai astepte cinci ani pentru a putea beneficia de un drept ce i se cuvine, si cind spun Spitalul «Sf. Spiridon» ma refer la bolnavii care sint tratati aici. Intre «Spiridon» si «Floreasca» nu exista nici o diferenta in ce priveste cazuistica si competenta profesionala, in conditiile in care la Iasi ajung cazurile cele mai grave din intreaga zona a Moldovei. Nu este permis ca pacientii moldoveni sa fie de trei ori mai prost tratati, din punct de vedere financiar, decit cei cu aceleasi suferinte, dar care locuiesc in Bucuresti”, a replicat prof.dr. Carol Stanciu, rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa” Iasi. (Mihaela CANANAU)