La RADET pina si maistrii isi ridica vile

Salopete murdare de la tevi si canale, cizme de cauciuc si doua milioane de lei pe luna, ca salariu. Pe de alta parte, masina personala si vila pe doua niveluri estimata la aproape un miliard de lei. In prima situatie se afla fochistii de la RADET, cei mai prost platiti muncitori din regie. In a doua categorie ar trebui sa se afle cei care cistiga lunar macar 1.000 de dolari. La "Termoficare" exista insa cazuri care rastoarna complet aceasta optica. Unul dintre ele este al unui fost maistru, Vasile Blanaru. Acesta si-a ridicat un adevarat han pe stradela Moara de Vint, care costa, la o prima evaluare, cel putin 24.000 de dolari.
Are orasul in palma
Din ograda lui Blanaru se vede tot orasul ca in palma. Dar nu a fost suficient pentru fostul maistru de la RADET. El a vrut sa se uite din balcon la aceasta priveliste. Asa ca a pus-o, gospodareste, de constructia unui casoi care depaseste cu mult in marime restul caselor din zona stradela Moara de Vint. La casa lui Blanaru se poate ajunge urcind o panta de citeva sute de metri care pleaca din Podu de Fier. Inca de la citiva zeci de metri se poate vedea al doilea nivel al vilei, cu peretii tencuiti si geamuri mari, luminoase, cu tocuri din lemn, albe. Acoperisul, in doua ape, este acoperit cu tabla zincata. De jur imprejur, Blanaru a construit un balcon impunator, gen terasa, cu balustrade din bare metalice. Fata casei, care da la strada, se evidentiaza printr-un pridvor artistic din lemn. Gardul din fata casei, din fier, contine si poarta masiva din tabla, care nu lasa sa se vada aproape nimic din parterul casei.
Muncitori adusi pe mosia lui sefu’
Ieri, in jurul prinzului, Blanaru era acasa. Ne-a intimpinat ca un adevarat boier in conacul lui, la balcon. "Sinteti Vasile Blanaru?", a intrebat reporterul "Ziarul de Iasi". "Da", a spus scurt fostul maistru. "E casa dumneavoastra?", a continuat reporterul. "Da", din nou raspunsul. "De unde ati avut bani sa o construiti?", a fost urmatoarea intrebare. "Din munca", a incheiat sec Blanaru. Dupa care a refuzat sa mai raspunda la vreo intrebare. "Munca" de-o viata a lui Blanaru, casoiul, costa 800 de milioane de lei, la o prima estimare. Suprafata desfasurata a casei este de peste 120 de metri patrati. Conform parerii arhitectilor, o astfel de vila, oricit de nepretentioasa, nu are cum sa coste mai putin de 24.000 de dolari. Desi Blanaru nu a precizat din a cui "munca" si-a facut casa, fostii lui subordonati, de pe vremea cind era maistru, au spus-o foarte clar. "Ne lua pe mai multi si mergeam pe Moara de Vint, lucram la casa. Nu puteai sa zici nu, ca era sef", a spus, sub protectia anonimatului, unul dintre cei care au muncit la casa lui Blanaru. Declaratii asemanatoare a dat si un fost sef al lui Blanaru. "Lua oameni din punctul termic si-i ducea sa munceasca la casa lui, dar nu a fost niciodata sanctionat pentru asta", a spus fostul superior, care nu a dorit sa-i fie dezvaluita identitatea. "Blanaru era maistru la o centrala din Copou, dar cind s-a infiintat «Termo-Gaz» a fost dat afara. Acum a ajuns simplu fochist la punctul termic Independentei", a mai declarat acesta. (Catalin PRISACARIU)
Cazemata maistrului Virga
In aceeasi zona in care este casa lui Blanaru se afla si casa unui alt maistru de la RADET, Bernard Virga. Aceasta e localizata pe strada Brindusa, la numarul 33. In anul 2000, Virga a inceput constructia casei cu oameni din regia de termoficare. Mai precis, de la sectia de lacatuserie, la care Virga era sef. Prins de reporterii "Ziarului de Iasi" in timp ce muncea la vila cu subordonatii, Virga a pretextat ca oamenii sint in concediu. Afirmatia acestuia era falsa. Practic, in loc sa munceasca pentru salariul pe care-l luau de la RADET, deci din banii iesenilor, muncitorii erau salahori pe mosia lui Virga. La doi ani distanta, ce a inceput Virga sa construiasca a devenit o cazemata din beton. Inaltata pe doua niveluri, de aproape zece pe zece metri, casa lui Virga ar putea sa coste, la final, in jur de 1,5 miliarde de lei. (C.P.)
Mistreanu a dat tonul ridicarii de vile cu subordonatii
Boala "sclavagismului" in "Termoficare" a fost impusa chiar de capul regiei. In anul 2000, chiar directorul Romeo Mistreanu a dus oameni si utilaje din regie la pamintul pe care-l are la Birnova. Mistreanu a "delegat" atunci zece muncitori sa se ocupe de teren. Trei dintre acestia au fost surprinsi de reporterul "Ziarului de Iasi" chiar in timp ce ridicau gardul. Ceilalti se ocupau cu asigurarea rezervei de pietris, nisip si ciment, materiale necesare construirii gardului. Mistreanu a bagat mina pina la cot in mijloacele RADET: a "imprumutat" si basculanta IS-16-RAT, proprietatea regiei, din care se descarca pietris si nisip. Ulterior acestui episod, Mistreanu a intocmit si acte din care sa reiasa ca basculanta a fost inchiriata cu acte si ca acest serviciu a fost platit. (C.P.)