O scamatorie de 7 miliarde

Afaceri de miliarde pe banii la intretinere ai iesenilor. In timp ce unii locatari abia au bani sa plateasca factura curenta, cei care administreaza saracia scot bani frumosi din ea. Metoda de lucru este simpla: "ratacirea" banilor din plata facturilor. Prin aceasta metoda, aproximativ 7 miliarde de lei au plecat din buzunarul iesenilor in conturile bine ascunse ale "Termo-Service". Prin aceste jonglerii financiare, sefa societatii, Georgeta Gilca, si-a "garnisit" salariul cu 300 de milioane de lei. Multe alte miliarde au ajuns in fonduri de premiere a angajatilor, in fonduri de achizitie si in fonduri de rezerva. Numai la plata utilitatilor nu. Desi aceste informatii vor fi facute publice, oficial, in numai citeva zile, directoarea Gilca se face ca ploua. "Eu nu stiu nimic, nu am nici o informatie, nu pot sa va spun nimic", a spus sefa "Termo-Service", dupa care a inchis, nervoasa, telefonul.
Cum s-a nascut o asociatie mamut
Povestea banilor "pierduti" in conturile "Termo-Service" a inceput acum doi ani. Atunci, societatea nu era decit o sectie in cadrul RADET, numita Administratia de Cladiri (AC). In 2001, AC s-a separat de RADET si a devenit societate comerciala in subordinea Primariei, cu obiect de activitate administrare de cladiri. Practic, "Termo-Service" a devenit cel mai mare administrator de asociatii de locatari si proprietari din Iasi, avind in subordine peste 500 de blocuri, in care locuiesc peste 20.000 de familii de ieseni. La separare, societatea a preluat si datoriile pe care asociatiile le aveau in acel moment la utilitati, in suma de peste 60 de miliarde de lei. Conform protocolului incheiat intre RADET si "Termo-Service", aceste datorii trebuiau recuperate de la locatari si trecute in contul furnizorilor de utilitati. Insa cum s-a pus in aplicare aceasta procedura este o cu totul alta poveste. Cert este ca "Termo-Service" a inceput recuperarea sumelor restante de la asociatii chiar de la infiintare. Conducerea societatii nu a facut insa public vreodata ce suma din aceste penalitati s-a strins si daca acea suma a si ajuns la furnizorii de utilitati care erau indreptatiti sa primeasca banii.
Cum s-au evaporat 7 miliarde de lei
Din informatiile care exista la aceasta data, se pare ca cel putin 7 miliarde de lei din aceste penalitati au ajuns in alta parte decit ar fi trebuit. Exista ipoteza ca suma de aproximativ 7 miliarde de lei ar fi ajuns in trei directii. O prima parte, aproximativ egala cu 2 miliarde de lei, a ajuns intr-un fond destinat premierii angajatilor "Termo-Service". O alta suma, aproape egala cu prima, ar fi fost folosita pentru a achizitiona diverse bunuri pentru societate. Restul banilor, aproape 3 miliarde de lei, se pare ca au fost depusi intr-un cont al societatii, la pastrare. Numit "fond de rezerva", acesta ar fi urmat sa fie folosit dupa privatizarea societatii. Desi aceste cifre sint aproape certe, directoarea Gilca nu a dat nici macar un amanunt. "Eu nu discut decit cu raportul Curtii de Conturi pe masa. Altfel nu stiu nimic si nu spun nimic", a spus, ieri, Gilca, enervata la culme de insistenta reporterului "Ziarului de Iasi". Desi societatea pe care o conduce Gilca este in subordinea Primariei si lucreaza cu bani publici, directoarea s-a comportat ca o boieroaica pe mosie. "Eu nu sint nevoita sa va dau aceste date, societatea are purtator de cuvint", a mai spus sefa "Termo-Service".
Ca administrator, nu ai voie sa folosesti nici un leu in interes propriu
In aceste zile, inspectorii Curtii de Conturi finalizeaza raportul de control la "Termo-Service". Pina acum, conducerea Curtii nu a oferit nici o informatie oficiala. Surse bine informate din interiorul Curtii au declarat, sub protectia anonimatului, ca directoarea "Termo-Service" si-a depasit atributiile. "«Termo-Service» este un administrator, iar ca administrator nu poti sa dispui de nici un ban care nu este al tau, nu poti sa iei de la locatari si sa pui in alta parte", a declarat sursa citata. (Catalin PRISACARIU)
Comison peste comision
O alta metoda prin care "Termo-Service" facea rost de bani era aceea a comisionului. Din declaratiile unui patron care a lucrat cu societatea reiese ca nici o firma nu scapa "nevamuita". "Mie mi s-a cerut un comision de 5% pentru lucrarea din subsolul de la blocul A1 din Tatarasi. Toate firmele care au lucrat cu «Termo-Service» au dat comision, ca altfel nici nu intrau. Dar nu stiu pentru ce dadeam comisionul asta, ca «Termo-Service» nu-mi presta mie nici un serviciu", a spus Niculae Blanita, patronul AF "Blanita". Aceasta firma a executat o lucrare de 130 de milioane de lei la blocul A1, pentru repararea conductelor de apa din subsol. Din punctul de vedere al sefei "Termo-Service", societatea avea tot dreptul la comision. "Locatarii de la A1 au cerut sa plateasca in rate, dar sa stringem noi banii pe care sa-i dam firmei. Prin urmare, am incheiat un contract de comisionariat cu AF «Blanita», prin care percepeam un comision de 5% pentru sumele strinse", a spus Georgeta Gilca. Chiar daca practica incasarii comisionului nu este neaparat ilegala, aceasta poate fi pusa sub semnul intrebarii. Prin contractul incheiat cu asociatiile, "Termo-Service" s-a angajat sa le administreze, contra unui comision de 12.000 lei de persoana. Incasind inca un comision, "Termo-Service" isi incalca, de fapt, contractul cu asociatiile. (C.P.)