Omul care cheltuie 3 miliarde pe zi

In mod paradoxal aproape, in conditiile in care se vorbeste de subfinantarea invatamintului din Romania, Universitatea „Cuza” a facut din acest domeniu la Iasi una dintre cele mai profitabile afaceri. Bugetul sau pe anul trecut a fost de 978 de miliarde de lei, jumatate din bugetul Primariei Iasului si mai mare decit al Primariei din Piatra Neamt, de exemplu. Universitatea „Cuza” reprezinta astfel cea mai mare concentratie de bani pe metru patrat, daca se are in vedere ca suprafata ei – de aproximativ 20 de hectare in Iasi – este de doua sute de ori mai mica decit cea a municipiului in care este situata. Din bugetul de 978 de miliarde pe 2003, doar 420 de miliarde, adica mai putin de jumatate, au venit de la bugetul de stat, restul reprezentindu-l veniturile proprii, in principal taxele studentilor. Cu o suma alocata de stat aproape la fel de mare, Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” se afla la limita subzistentei, nefiind in stare la sfirsit de an nici macar sa-si plateasca salariatii fara suplimentari de la buget, obtinute dupa insistente disperate.
A cheltuit pentru un singur camin cit Primaria pentru Ateneu
La „Cuza” insa studentii produc bani cu lopata. Taxele de studiu ale studentilor nebugetari, cu miile la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, laolalta cu banii proveniti din contracte de cercetare, fac sa se adune in fiecare an peste 500 de miliarde ca venituri proprii, un sfert din banii Iasului. Cu votul Senatului de partea sa, rectorul Oprea isi permite sa cheltuie pe investitii mai mult decit reuseste Nichita prin Consiliul Local. Astfel, anul trecut, suma cheltuita pentru investitii de Universitatea „Cuza” a fost mai mare decit cea alocata de Primarie pentru repararea tuturor strazilor din oras si a iluminatului public la un loc. Investitiile, sau, altfel spus, cheltuielile de capital, au reprezentat anul trecut 130 de miliarde, din care doar 18,5 miliarde au fost de la bugetul de stat. Cele mai mari sume au fost alocate pentru camine. Doar pentru a consolida dealul de la Ripa Galbena si pentru a turna fundatia unui viitor camin in Fundatie, linga Corpul E al Universitatii, s-au cheltuit aproximativ 16 miliarde de lei. Suma echivaleaza cu cea alocata de Primarie pentru Ateneul Tatarasi in 2002 si 2003 la un loc. Aceeasi suma a fost utilizata si pentru finalizarea lucrarilor la caminul C1 din Tirgusor Copou, transformat dintr-o cladire mizera intr-un camin cu conditii occidentale.
Edificii cu care s-ar mindri si un primar de cinci stele
Si asta nu-i tot. Oprea are in proiect un edificiu cu care s-ar mindri orice primar de cinci stele: o cladire ce se va numi pretentios „Knowledge Center” si va fi situata peste drum de Academie. Nu numai ca demareaza lucrari de anvergura, dar aloca sase miliarde pe termopanele de la Cantina „Gaudeamus” (aproape 6 miliarde), spunind nonsalant ca „Universitatea isi permite luxul”. In ce priveste cheltuielile materiale ale Universitatii, care anul trecut au fost de 166 de miliarde, acestea sint aproape egale cu cele care s-au facut in intreg invatamintul preuniversitar din Iasi. Astfel, „Cuza” cheltuie pentru utilitati, consumabile, materiale de laborator, reparatii curente si capitale cit cele 40 de scoli si gradinite din intreg Iasul. Pentru un singur capitol din buget Universitatea pune din propriul buzunar mai putini bani decit primeste de la stat: din cele 65 de miliarde pentru burse, doar 1,5 au fost din venituri proprii.
Salariile cele mai mari din Iasi
Chiar daca este institutie de stat, ca si Primaria, si multi se feresc sa fie bugetari tocmai datorita salariilor mici, Universitatea „Al.I.Cuza” este exceptia. A ajuns sa fie mai tentanta din punct de vedere material chiar decit o firma privata de succes. Asa cum releva calculele statistice, angajatii Universitatii „Al.I.Cuza” sint printre cei mai bine platiti ieseni. Aproximativ 60% din bugetul total, de 978 de miliarde de lei pe care l-a avut anul trecut institutia, il reprezinta salariile. Concret, 595 de miliarde se duc pe salariile profesorilor si angajatilor din sectorul administrativ si pe darile Universitatii catre stat (CAS, somaj, pensii). Daca se impart cele aproape 600 de miliarde de lei la cei aproximativ 1.800 de angajati – 950 de cadre didactice si 850 de angajati in sectorul administrativ, rezulta o medie de peste 330 de milioane de lei pe an cheltuiti pentru fiecare dintre ei. Lunar, suma ce se aloca in medie unui angajat este de 27,5 milioane lei, ceea ce reprezinta salariul brut si, de asemenea, contributia Universitatii catre stat aferenta persoanei respective. Acestei sume ii corespunde un salariu mediu net de 13 milioane lei. Tinind cont ca leafa medie a personalului TESA este totusi aproximativ jumatate din aceasta suma – 6-7 milioane lei net -, rezulta ca leafa medie a personalului didactic a fost in 2003 de aproape 20 de milioane de lei. In salariul mediu al cadrelor didactice sint incluse si eventualele suplimentari de salariu prin realizarea de granturi. „Luxul” salariilor de la Universitatea „Al.I.Cuza” nu se opreste insa la cuantumul salariului mediu. Pentru clauza de neconcurenta impusa profesorilor, ce nu mai au astfel voie de doi ani sa predea in institutii private, in 2004 „Cuza” va cheltui aproape 50 de miliarde de lei. Suma reprezinta o marire de 25% impusa de noul Cod al Muncii. La acestea se adauga pentru anul in curs alte 40 de miliarde pentru dublarea decisa de Guvern a salariilor cadrelor didactice cu functia de profesor. In total, cheltuielile de personal vor fi in 2004 de 713 miliarde lei, iar bugetul institutiei de 1200 de miliarde.
„Municipiul «Al.I.Cuza»” versus Municipiul Iasi
Date fiind sumele imense de bani care se „ruleaza” prin institutia pe care o conduce, rectorul Dumitru Oprea crede ca aceasta ar putea sa se intituleze „Municipiul Universitatea «Al.I.Cuza»”. In acest sens, crede el, ar trebui luate in calcul nu doar cele 1.000 de miliarde ce reprezinta bugetul, ci si alte minim 300 de miliarde, ce reprezinta banii cheltuiti de studenti intr-un an. „Ei maninca aici, utilizeaza diverse servicii. De asemenea, parintii lor. La 30.000 de studenti, daca luam in considerare doar un milion pe luna, la zece luni pe an rezulta 300 de miliarde”, explica acesta. Nu doar banii fac din Universitate o institutie extrem de puternica, ci si capitalul uman, numarul mare de persoane pe care le reprezinta: 30.000 de studenti la zi (fara taxa si cu taxa) si 10.000 de studenti la ID, toti cotizanti la vistieria institutiei. La acestia se adauga cei aproximativ 1.800 de angajati cu cartea de munca si cei 400 de colaboratori, in general profesori ce predau la plata cu ora, in Iasi sau in teritoriu. „Am folosit aceasta sintagma – Municipiul Universitatea «Al.I.Cuza» – la o intrunire ce a avut loc la Consiliul Judetean, pentru a atrage atentia asupra importantei institutiei in municipiu in raport cu tratamentul care i se aplica. Este un loc unde se atrag printre cele mai importante resurse guvernamentale si private din zona”, spune prod.dr. Dumitru Oprea, considerind ca municipalitatea ieseana mai mult a pus piedici decit a sprijinit institutia din Copou. Spre exemplu, sustine Oprea, multe dintre procesele pe care le are Universitatea sint cu Primaria, care ar fi favorizat eliberarea unor titluri de proprietate in defavoarea institutiei sale. De asemenea, desi Universitatea ar fi fost dispusa sa investeasca citeva zeci de miliarde pentru a renova fostul Palat al Copiilor, Primaria a refuzat oferta facuta in 1992 de fostul rector Gheorghe Popa, preferind sa lase cladirea in paragina pina astazi.
„Daca mi-ar da Primaria Palatul Copiilor, l-as pune pe picioare intr-un an”, spune Oprea. „Nu mai vorbesc de caminele din MIU. Asta-vara, primul camin in care am facut curatenie a fost C14, si tocmai pe acela ni l-au luat”, se plinge acesta, considerind ca, desi cu un buget cit jumatate din cel al Iasului, Universitatea are un ascendent incontestabil fata de Primarie: „Noi sintem o universitate antreprenoriala, pe cind Primaria nu are acest spirit. Au bagat toti banii in pietre – in Hala Centrala, «Muzeul Patrunjelului», Ateneul Tatarasi – care nu dau bani”, critica rectorul de la „Cuza”, caruia, la rindu-i, i se reproseaza insa ca a dat 200.000 de dolari pe controversata pictura realizata de Sabin Balasa in Aula „Mihai Eminescu”.
„In viata vietii mele nu voi vrea sa fiu primar”
Ce-i ramine lui Oprea, cind trage linia la sfirsit de an? Refuza sa divulge suma totala pe care o are in rezerva si care in termeni de afaceri reprezinta profitul. Cert este ca, in 2002, cind a avut dreptul sa tina rezerva in banci comerciale, doar dobinda a fost de 25 de miliarde, anul trecut pierzind prin depozitarea lor in trezorerie 16 miliarde. „Cu banii pe care i-am fi cistigat din dobinda am fi putut ajunge cu constructia caminului din Fundatie pina la etajul 1, daca nu mai sus”, il completeaza Mariana Sirbu, directoarea financiar-contabila a Universitatii. Rezerva Universitatii nu cuprinde insa intreg profitul. Facultatile varsa la bugetul central doar un sfert din averea proprie, trei sferturi raminindu-le acasa. Din rezerva institutiei, o parte din bani ajung in salariile profesorilor de la facultatile ce au putini studenti cu taxa si, in consecinta, venituri proprii mai mici. Incercind sa „niveleze” pe cit posibil salariile si sa elimine discrepantele intre „facultatile bogate” si „facultatile sarace”, Oprea si-a consolidat capitalul electoral, pregatindu-si astfel cu pricepere realegerea sa ca rector pe 22 ianuarie. Singura functie pe care spune acum ca si-o doreste. „In viata vietii mele nu voi vrea sa fiu primar. In Tara Romaneasca sint citeva mii de primari, insa doar patruzeci si ceva de rectori”, motiveaza Dumitru Oprea.
„Cuza”, o afacere cit „Antibiotice” sau „Kosarom”
Desi nu apare in nici un top de specialitate, Universitatea „Al.I.Cuza” este printre cele mai tari „afaceri” din Iasi. Bugetul de 30 de milioane de dolari pe care l-a avut anul trecut reprezinta o suma comparabila cu cifra de afaceri de la „Antibiotice” SA, societate aflata pe locul II in clasamentul firmelor din Iasi. O depaseste doar fabrica de ulei „Unirea”, care a avut o cifra de afaceri de aproximativ 50 de milioane de dolari in 2003. Universitatea „Al.I.Cuza” s-ar situa pe al doilea loc si in topul grupurilor de firme din Iasi, dupa Grupul „Conex”, fiind la egalitate cu „Omega-Tehnoton” si „Kosarom”. In acest context, daca „Al.I.Cuza” s-ar numi fabrica, iar Dumitru Oprea proprietar, acesta ar fi printre cei mai bogati romani. „Daca Universitatea ar functiona pe principiile unei societati pe actiuni, ar fi de zece ori mai profitabila”, sustine rectorul Dumitru Oprea, considerind ca daca institutia pe care o conduce „nu functioneaza cu motoarele din plin, aceasta se datoreaza unui cadru legislativ ostil initiativei antreprenoriala”. „Piedicile sint puse prin faptul ca nu poti tine banii in banci, ca esti obligat sa achizitionezi unele produse la preturi de citeva ori mai mari, prin «e-licitatie»”, spune si Bogdan-Eduard Plescan, directorul general administrativ de la „Cuza”.
Afacere rentabila cu pretul calitatii?
Este bine sau rau ca Universitatea „Cuza”, cea mai veche din tara, este asimilata, din ce in ce mai des in ultima vreme cu o afacere de succes? Pe cit este de invidiat de unii pentru faptul ca are in miini o astfel de afacere, pe atit de mult este criticat rectorul Oprea de o parte a profesorilor. „Se comporta ca un contabil”, ii reproseaza cei care nu cred in administrarea Universitatii ca pe o firma si nu agreaza discutia despre o institutie academica in termeni de rentabilitate si profit. Cele mai aspre critici sint legate de cresterea artificiala a numarului de studenti prin desfiintarea concursului de admitere, in scopul obtinerii de venituri din taxe. Astfel, numai la Economie si Administrarea Afacerilor sint 10.000 de studenti, la un numar de doar 200 de profesori. Opozantii lui Oprea cred ca pretul platit de cea mai veche universitate din tara pentru a-si spori averea a fost prea mare – scaderea calitatii studentilor -, efectele fiind cu bataie lunga.
Noi „afaceri” la Universitate: statiune piscicola si gradinita privata
Dupa modelul firmelor care, ajungind la o anumita stabilitate financiara, isi extind domeniul de activitate, rectorul Oprea si-a dezvoltat afaceri conexe. Balonul achizitionat de Universitate in urma cu doi ani din Marea Britanie este inchiriat cu 500 USD pe ora pentru campanii publicitare. Cu aproximativ doua miliarde de lei, anul trecut, linga Cantina „Gaudeamus” s-a amenajat, in regim privat, Gradinita „Junior”. Nu primeste nici o subventie de la stat, desi a fost conceputa pentru copiii angajatilor de la „Cuza” si pentru cei ai studentilor. Pescaria de la „Cuza” este inca o gaselnita a lui Oprea pentru a scoate profit, ideea nascindu-se dupa ce Universitatea a preluat Statiunea de Cercetari Piscicole de la Ezareni. Fiindca in toamna se adunasera citeva tone de peste, Universitatea a inceput sa-l vinda in cantina la jumatate din preturile de magazin. Oprea vrea sa exploateze Ezareniul in continuare, zicind ca va creste acolo somn african, un peste care creste intr-un an cit altii in trei si care in acest moment este importat din Ungaria. Chiar daca a stirnit de multe ori ilaritate cu ideile sale, Oprea pare a fi decis sa-si continue nestingherit planurile de a face bani.iveaza Dumitru Oprea. (Mirela CORLATAN)