Ostaticii caniculei

Zeci de bolnavi care incearca sa se racoreasca facindu-si vint cu cirpe sau hirtii, ziare si cearsafuri prinse de perdelele de la geamurile batute de soare, o zapuseala de abia poti respira, aceasta este imaginea majoritatii saloanelor din spitalele iesene. Pe linga suferinta si boala pe care trebuie sa o indure pacientii, acestia mai trebuie sa faca fata si caniculei. In aceasta caldura greu de suportat, in cei citiva metri patrati de salon si de multe ori asezati cite doi intr-un pat, bolnavii trebuie sa-si petreaca citeva zile sau saptamini intregi pina sa fie externati. Din privirile lor poti ghici cu usurinta ca singura dorinta este sa ajunga cit mai repede acasa.
"Am 69 de ani si sint din Mogosesti. De trei saptamini stau internata prin spitale si am fost depistata cu cancer de col uterin. Sint bolnava si cu inima, am tensiunea cind 19, cind 20 si adesea am senzatia ca o sa ma omoare caldura asta", ne-a spus Maria Turcu, una dintre bolnavele internate la Clinica Oncologica de la Spitalul "Sf. Spiridon". Femeia spune ca, de dimineata pina seara isi face vint cu o cirpa ca sa "simta ca mai are aer". Alta pacienta, de loc din Vladeni, spune ca abia spre seara simte ca nu o mai "dogoraste" propria respiratie. "E un chin. La mine acasa este atit de racoare, ca uneori nu pot sta fara o bluza mai groasa pe umeri. Aici simt ca nu pot respira de naduseala si transpir intruna. Si timpul trece foarte greu", s-a plins Eugenia Luca. Aceasta a marturisit ca sta de citeva saptamini internata si face tratament cu raze Röntgen. Si alte paciente se pling ca zilele de spitalizare sint un calvar. Ziua nu pot sta cu geamul deschis pentru ca vine si mai multa caldura, iar seara, cind deschid fereastra, sint napadite de tintari. "Toate de aici sintem pline de piscaturi, dar mai bine piscate de tintari decit sa nu mai putem respira", se plinge o alta bolnava. Aceasta spune ca boala ei este atit de grava incit nu poate cobori cele doua etaje pentru a ajunge in curtea spitalului. Asa ca sta inchisa in salon zile intregi, la fel ca multi alti pacienti: "Ziua simt ca ma aprind de la saltea, ce pot face este sa mai imi pun citeva comprese cu apa rece pe frunte si pe git. Si beau foarte multa apa. Abia astept sa ajung acasa". Nici la Spitalul de Neurochirurgie pacientii nu o duc mai bine. Cei care stau chiar linga geam sint nevoiti sa puna cearsafuri la fereastra sau sa prinda ziare si tot felul de hirtii de perdea deoarece soarele bate cu putere. "Ce sa fac daca m-am nimerit linga patul de la geam; am prins citeva ziare de perdea. Imi este cald, dar, pina la urma, in tot salonul este zapuseala", a spus Costel Nica, unul dintre bolnavii internati la Neurochirurgie. Mai mult decit atit, zeci de bolnavi stau cite doi in pat si trebuie sa suporte si caldura emanata de colegul de pat. Pe ici, pe colo, unii pacienti au adus de acasa cite un ventilator, dar acestea nu reusesc sa reduca din "zapuseala de salon". Cadrele medicale spun ca, in zilele urmatoare, vor face referate catre conducerile spitalelor pentru introducerea in saloane a unui sistem de ventilatie. "Daca nu peste tot, macar acolo unde sint internati bolnavi grav, care nu se pot misca", ne-a spus o asistenta de la Neurochirurgie, in timp ce ajuta un bolnav abia operat sa se intoarca pe o parte. (Laura HUSARU)