Sat de unguri in judetul Iasi

Butenii spun ca nu au nevoie de "protectie" europeana, de reglementari ale Consiliului Europei, si nici macar de fonduri speciale, considerind ca la mijloc nu sint decit interesele expansioniste ale Budapestei. Convinsi de acest lucru, butenii au refuzat sa se declare ceangai, chiar daca in schimb ar fi primit bani frumosi. Astfel, Primaria a avut, in urma cu trei ani, o oferta de la Fundatia "Soros", printr-un proiect pentru comunitatile de ceangai. "Am primit o circulara de la fundatia «Soros». Trebuia sa facem un proiect pentru canalizarea comunei, dar era pentru ceangai, si am refuzat", isi aminteste primarita comunei, Rozalia Hidea.
Sint sau nu ceangai la Butea?
Acum, localnicii din Butea sint din nou in centrul atentiei. O delegatie europeana, in frunte cu raportorul Comisiei Europene pe problema minoritatii ceangailor din Moldova, finlandeza Tytti Isohookana Asunmaa, va sosi miine in sat. Asa se face ca, de citeva zile, tot satul a intrat in febra curateniei.
Un telefon de la deputatul PD Mihai Baciu a pus-o rapid in miscare pe primarita Rozalia Hidea, membra a aceluiasi partid – PD – ca si parlamentarul iesean. De indata ce a auzit de oaspeti, a inceput sa dea cu var Primaria. Prea putin conteaza pentru ea si pentru consatenii sai scopul pentru care oficialii europeni vor sa vada satul. Ei stiu un singur lucru: ca parintii, bunicii si strabunicii lor au locuit acolo, ca nu stiu a vorbi decit romaneste si ca sint supusii Bisericii Romano-Catolice. Si mai stiu ca un oaspete trebuie bine primit in sat.
Sint sau nu ceangai la Butea? Este una dintre dilemele pe care istoricii, sociologii, raportorii europeni vor incerca sa o rezolve la seminarul international care incepe astazi la Iasi, dar care pe satenii din Butea ii lasa reci.
La recensamint, toti butenii s-au declarat romani
"Asta le voi spune si parlamentarilor europeni, fara nici o suparare: noi sintem romani 100%. Toti s-au declarat asa la recensamint si nimeni nu vorbeste altceva decit romaneste", spune Rozalia Hidea, primarul comunei Butea. Din cei 4.366 de locuitori ai comunei, 375 locuiesc in satul Miclauseni si sint ortodocsi, iar restul de 3.991 locuiesc in satul Butea. Doar trei familii de tigani din acest ultim sat, toate numite Nanica, sint ortodocsi. Restul, romano-catolici. Fie ca sint blonzi, fie bruneti, oamenii nu accepta o alta catalogare decit cea dupa criteriul religios. S-au saturat sa fie numiti ceangai la reuniuni politice, si sa-i auda pe politicieni certindu-se de la originea lor. Un consatean de-al lor, Dumitru Martinas, care a fost preot si profesor de limba romana in Tirgu Mures, a scris o carte intitulata "Originea ceangailor din Moldova", publicata in doua editii (1984, 1999), tocmai in ideea de a rezolva aceasta controversa. "Daca citesti aceasta carte, devine foarte clar ca originea noastra este romaneasca si ca, din Butea, nu vorbeste nimeni altceva decit romaneste", spune primarita Rozalia Hidea, fosta profesoara de limba romana. "Putea sa spuna si el «originea catolicilor din Moldova», ceea ce este cu totul altceva", spune insa viceprimarul Carol Anti, care crede ca lucrarea lui Dumitru Martinas nu a facut altceva, prin titlu, decit sa puna gaz pe foc.
Toti vorbesc romaneste
De fapt, chiar daca ramin initial impasibili la provocari, luindu-si drept armura religia romano-catolica, butenii ajung pina la urma sa se infierbinte cind e vorba de ceangai si sa-ti puna pe tapet, pe nesimtite, argumente contradictorii. In virsta de 65 de ani, Carol Anti, un roman autodeclarat cu patos, isi aminteste, de exemplu, ca in armata era iubit de unguri, care-l considerau de-al lor. Primarita are insa un contraexemplu: "Pe citi buteni care mergeau in strainatate prin Ungaria i-au prins ungurii, i-au inchis si batut. Este unul care chiar a ramas cu sechele de atunci".
Chiar daca acum nimeni nu vorbeste altceva decit limba romana (in afara de preotul paroh Alois Damoc, care este originar din satul Sabaoani, judetul Neamt, situat la doar noua kilometri de Butea), taranii mai in virsta isi amintesc ca bunicii si strabunicii lor vorbeau altfel decit invatau la scoala. "Cei batrini vorbeau cu «s» in loc de «s». Nu stiu de ce; asa le era vorba. Nu cred ca are legatura cu maghiara, care are multi de «s»", spune Anti Carol. "Era o vorba mai lata, cum se spune", spune putin sisiit si Ion Anti (zis mos Tetea), care a implinit in aceasta saptamina 80 de ani.
"Daca am fost adusi din Ardeal, nu inseamna ca sintem ceangai"
De ce vorbesc cu «s», altfel decit taranii din Miclausenii de alaturi, si de ce majoritatea numelor lor au rezonanta ungureasca? Oamenii din Butea au pentru aceasta intrebare un singur raspuns, fara complicatii teoretice. "Dupa cite stiu eu, noi am fost adusi din Ardeal", explica cu nonsalanta viceprimarul de ce unii ii "cred" ceangai. "Daca am fost adusi din Ardeal, nu inseamna ca sintem ceangai. In tot cazul, nu de bine am fost adusi, ci tot din cauza oprimarilor", spune Rozalia Hidea. Butenii neaga denumirea de ceangai, ca si cum «ceangau» ar fi echivalentul cuvintului "diavol". "Ceangaii sint un fel de tigani unguresti: bruneti, cu palarii mari, cu mustati lungi, care vind covoare, farfurii, …", explica primarita. "De ce sa ne ponegrim noi singuri, si sa spunem ca sintem ceangai, daca nu sintem", spune mos Tetea, un "roman-roman". Cu toate acestea, romanii ortodocsi ii socotesc diferiti pe buteni. Atunci cind vor sa-i jigneasca, "ortodocsii" ii numesc "ceangai". Sau "bosgori".
De cele mai multe ori ii numesc insa, simplu, "unguri". "Cind este Pastele catolic, ortodocsii zic: «E Pastele la unguri». Cind este Pastele ortodox, noi zicem ca «E Pastele la moldoveni»", exemplifica primarita.
Vor o "fabricuta", nu dezbateri internationale
Si satenii din Butea se socotesc altfel decit ceilalti. Daca eticheta de ceangai ii batjocoreste, nici sa fie asimilati cu moldovenii ortodocsi nu le place. Se socotesc mai harnici, mai gospodari decit moldovenii ortodocsi din satul vecin. 1.000 de suflete din satul lor, din totalul de 4.000, se gasesc acum peste hotare, raspinditi in toate colturile lumii. Femei si barbati s-au dus de-a valma in Italia, Anglia, Germania, Israel, pentru a face bani. Roadele muncii lor se vad deja. Un "cartier" nou a rasarit in Butea, numit "satu’ nou", cu case care de care mai frumoase. Destul de rar gasesti o locuinta in care bucataria sau holul sa nu aiba gresie pe pereti si faianta pe jos. Duminica trecuta, 60 de italieni au participat, alaturi de PS Petru Gherghel, la inaugurarea dispensarului din Butea, renovat si extins cu citeva miliarde primite din Italia, prin Congregatia Misionara "Patimile lui Isus", precum si cu aportul citorva cetateni din Vilanova. Aceasta este o comuna situata in apropierea orasului Torino, cu care primarita tine sa-i infrateasca pe buteni, in speranta de a construi in sat o "fabricuta". "Trebuie sa facem o fabricuta, ca sa-i tin pe oameni aici, sa nu mai plece in strainatate", spune primarita.
Au refuzat un proiect Soros pentru unul SAPARD
Satenii cred ca o "fabricuta" i-ar ajuta mai mult pe buteni decit sa fie subiect de seminar international pus la cale de Consiliul Europei. Ce nevoie au ei de drepturi speciale?, se intreaba. Tinerii isi doresc mai degraba un loc de munca, raspund tot ei. Pentru aceasta, cei care au fiinte dragi plecate in strainatate ar fi dispusi sa faca chiar mici compromisuri. "Noi nu vorbim nici ungureste, nici pasareste; vorbim romaneste si sintem romani. Dar, daca ne ajuta oamenii mari care vin simbata, pot sa ne zica nu «ceangai», chiar «tigani» sa ne zica: dar ar fi buna o fabricuta care sa adune tineretul asta de pe drumuri", spune buteanca Tereza Cichi, mama a doua fete plecate in Italia. N-ar fi rau daca cineva le-ar oferi niste bani, insa de cele mai multe ori au preferat sa se descurce pe cont propriu. Banii necesari pentru canalizare, de exemplu, spera sa-i obtina anul acesta printr-un proiect SAPARD al Uniunii Europene. Ii vor mai ajuta si italienii, care, spre deosebire de cei de la Soros, ii considera romani, nu ceangai. "Eu nu pot spune care este originea lor. Dar simt ca locuitorii din Butea sint romani, nu ceangai sau unguri. Si spun asta pentru ca, inainte de a veni aici, am stat trei ani de zile in Oradea", spune sora Elisabeta, responsabila de la Butea a Congregatiei Miasionare "Patimile lui Isus". (Mirela CORLATAN)