Scandal etnic la singura placuta bilingva din Iasi

Casa Culinei Caprian este de nebagat in seama. Batrineasca, cu peretii scorojiti pe alocuri. Nimeni din Bratesti nu trece insa indiferent pe linga ea. Lipoveanul simte un fior rece prin sira spinarii: de face un pas mai incolo de poarta batrinei ajunge „in romani”, si nu putini vor fi cei ce se vor uita chioris la el. Romanul se simte usurat, in schimb: a trecut „de rusi”. De o parte si de alta a acestei nevazute granite, lipovenii din Bratesti-Vale si romanii din Bratesti-Deal se „incalzesc” parca pentru o apriga confruntare. Pentru cei care n-au vrut sa-l asculte pe tarul Petru I si sa-si rada barbile, lupta cu romanii este o chestiune de orgoliu. «Sintem mai tari. Am rezistat patru veacuri, o sa rezistam si-acum», par ei sa-si spuna. Pentru romani e mai simplu. Ei nu invoca date istorice, ci, pur si simplu, dreptul de a fi stapini. «Sint venetici», replica urmasii razesilor. Un singur sat, un singur nume si doua feluri de a-l scrie. Bratesti e singurul sat cu placute bilingve din judetul Iasi, iar singura carte de vizita acceptata aici este etnia.
In Bratesti, un sat din comuna Stolniceni-Prajescu, inainte de a-ti rosti numele trebuie sa spui ce esti: lipovean sau roman. Tonul este asortat cu etnia. Daca esti „de-al lor”, iti vor vorbi familiar. Daca esti insa roman si ai ajuns „in lipoveni”, gazdele te pun la distanta. Protocolari, se vor lauda cu munca lor, cu gradinile, cu tot ce au mai bun si astfel vor incerca de fapt sa te cucereasca. Daca le arati ca ii apreciezi, considera ca au mai cistigat un punct in competitia cu consatenii lor romani. Iar in ultima vreme, aproape totul se rapoteaza pentru ei la asta. Din a doua jumatate a secolului XVII, cind au fost alungati din Rusia si s-au asezat pe aceste paminturi, lipovenii nu s-au batut niciodata cu romanii. Cel putin nu este consemnat in hrisoave. De ceva vreme insa, «Duca-s-ar pe pustii» parca si-ar fi plimbat coada prin Bratesti.
Copiii lipovenilor fac gimnaziul la scoala romanilor
Totul era clar inainte. Lipovenii cu ale lor, in Bratesti-Vale, romanii- asisderea – in Bratesti-Deal. Fiecare etnie cu biserica, hramul si preotul lor. Fiecare cu modul propriu de a se imbraca si de a petrece. Delimitarea intre cele doua parti ale satului – care au ca limita casa Culinei Caprian – se facea chiar la nivel institutional, existind o scoala a lipovenilor si una a romanilor. E drept, doar a doua avea clasele V-VIII, odraslele lipovenilor fiind nevoiti sa faca naveta cite patru ani, la scoala „din deal”. De o vreme insa, lipovenii par a fi hotariti sa-si „scoata pirleala” pentru asta. In fruntea scolii „din romani” a ajuns o lipoveanca. E profesoara de fizica si sefa de la Bratesti a Comunitatii Rusilor Lipoveni. Mai mult, Anica Trifan are si masterat, o „raritate” in mediul rural. Chiar daca, oficial, asta n-a ajutat-o prea mult, cert este ca in aceasta primavara lipoveanca a cistigat concursul de director la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) si ar trebui sa mai stea inca patru ani in acelasi scaun. In defavoarea unei romance, Sorina Nemtanu, profesoara de matematica ce i-a fost contracandidata. Ca un facut, la rindul ei, scoala „din lipoveni” este condusa de o romanca, Felicia Hutanu. E doar invatatoare, iar scoala pe care o conduce are doar clasele I-IV. Nu este, de aceea, considerata o adversara redutabila pentru Anica Trifan. Daca la tara se zice ca importanti sint popa si invatatorul, atunci s-ar zice ca romanii au pierdut cea de-a doua reduta.
„Sa ne aduca tigan, sa ne aduca armean, numai lipovanca nu”
Concursul de director a fost picatura care a umplut paharul. Nici pina atunci nu s-au vazut des in Bratesti lipoveni iubindu-se cu romani, dar de asta-primavara parca nu se mai pot vedea in ochi unii cu altii. Cadrele didactice de la scoala „din deal”, romani in majoritate, vad in aceasta o incercare clara de „ocupare” si „stapinire” a teritoriului pe care, pina nu demult, doar ei au fost stapini. „Sa ne aduca tigan, sa ne aduca armean, numai lipovanca sa nu fie directoare”, a exprimat invatatorul Eugen Albu nemultumirea romanilor. Alaturi de sotia sa, Liliana, si ea invatatoare, acesta a inceput o lupta pe viata si pe moarte cu directoarea. Ea ii acuza ca lipsesc de la ore, ei o acuza pe directoare de «interese oculte», de «lipsa de transparenta», de «afaceri cu tabla scolii», amenzi penale pentru calomnierea unei fine, etc. Daca ar fi ramas intre peretii cancelariei, conflictul ar fi putut fi catalogat ca fiind banal. Numai ca, la Bratesti, cele doua parti beligerante au in spate cite o intreaga comunitate. „Toata vara numai mincatura, certuri si scandaluri au fost. Nu voiau s-o mai lase nici sa intre in scoala”, spune primarul comunei Stolniceni-Prajescu, Mihai Iacob, roman de felul lui, din Bratesti-Deal, referindu-se la directoarea lipoveanca.
„Se rascoala romanii daca o sa se duca in vale copiii din deal”
Ca lipoveanca a ajuns „pe functie” pentru a doua oara nu ar fi constituit in sine chiar o tragedie. Ea vrea sa desfiinteze insa invatamintul simultan. Dat fiind ca in Bratesti-Deal sint putini scolari, la institutia condusa de Anica Trifan copiii de clasa I invata cu cei de-a IV-a, iar cei de-a II-a cu cei de-a III-a. „Este un simulacru de invatamint”, sustine directoarea, ce a propus unificarea claselor primare „din deal” cu cele „din vale”. Astfel, ar disparea doua posturi de invatator, cel mai probabil urmind sa plece sotii Albu, care au cele mai mici punctaje, dar nu din vina lor – sustin ei – ci „din grija doamnei directoare”. Dincolo de interesul celor doi de a nu-si pierde piinea, ideea desfiintarii invatamintului simultan a creat pentru oamenii din Bratesti o mare dilema. Unde sa se faca clasele I-IV? In Bratesti-Deal, la romani, sau in Bratesti-Vale, la lipoveni? Fiecare etnie are raspunsul sau, fireste. Doar directoarea incearca inca mersul pe sirma si asteapta mai intii aprobarea de principiu a ISJ pentru a se putea pronunta clar. „Romanii ar avea de cistigat invatind cu lipovenii, care au dovedit ca sint foarte seriosi”, sustine Anica Trifan, precizind ca, la rindu-le, lipovenii si-ar putea corecta exprimarea in romaneste, dat fiind ca acasa majoritatea vorbesc lipoveneste. „Se rascoala romanii daca o sa se duca in vale copiii din deal”, spune Eugen Albu. „Distanta e prea mare”, motiveaza o alta invatatoare, Elisabeta Jipa. „E greu sa trimiti iarna un copil de sase ani, la sapte dimineata, vreo trei kilometri pe jos. Lipovenii de clasele V-VIII merg la scoala din deal, dar sint mai marisori”, spune si primarul, in alte privinte de partea directoarei, care, ca si el, este membru PSD. „Mie imi place mai mult romana, si n-as vrea sa merg la scoala din vale”, a decis Alexandra Caprian, nepoata de zece ani a Culinei, prin curtea careia trece „granita” cu romanii. Alexandra invata trei ore pe saptamina la scoala limba materna, adica slava veche, limba in care preotul lipovean le preda si Religia.
„Ti eto durnoi”
Scoala proaspat tabluita „din romani” a ajuns astfel o miza pentru intreaga comunitate. De la conflictul intern pina la generalizarea lui n-a fost decit un pas. „Ti eto durnoi”, striga lipovenii romanilor cind vor sa le spuna ca sint nebuni. „Inapoi in Rusia cu voi”, le spun romanii celor cu care convietuiesc de secole. „I-am auzit chiar zicind ca-i pacat ca nemtii nu i-au ras pe rusi de pe fata pamintului”, spune directoarea. Unui singur lipovean pare a-i fi indiferent conflictul acesta. Este vorba de Leonte Letea. Are 40 de ani si – se vede cu ochiul liber – este cel mai instarit din sat. Si baiatul, care este intr-a VIII-a, si fetita, ce este doar in clasa a IV-a, invata amindoi la „Miron Costin” in Pascani, unde ii duce cu masina in fiecare zi. Doar isi permite. De la un birt deschis dupa Revolutie intr-o baraca din curte, Leonte Letea a ajuns acum sa monopolizeze comertul din Bratesti-Vale. Are patru puncte de desfacere, iar unul dintre ele este mindria lipovenilor: cu doua etaje, complexul are si magazin alimentar, si bar-restaurant, si discoteca „mai ceva ca la oras”, si gradina de vara. Are opt angajati si toti sint romani, caci „lor nu le place sa munceasca”, dupa cum spune patronul. „Lipovanu’ ce zice? Merge cu o sacosa, doua la piata, de vinzare, si cistiga cit un salariu”. „Am avut eleve doua fete foarte bune care n-au vrut sa mearga mai departe din acest motiv. Stiu cazuri cind s-au dus cu un tir de morcovi de vinzare in sud si au venit inapoi cu doua masini ARO noi”, spune Mihai Ifrim, preotul romanilor din Bratesti.
Lipovenii, regii pietelor
Lipovenii sint harnici, iar asta este principala lor „arma”, pe care nici romanii nu le-o contesta. „Nu-s altii mai priceputi ca ei in cultivarea pamintului. Stiu sa smulga cele mai bogate roade pamintului”, spune primarul Mihai Iacob, care 13 ani a fost sef de ferma in Bratesti, „la ei, la lipoveni”. Morcovi, ceapa, telina, ridichi, verdeata, si cite un hectar din fiecare. Din asta traiesc lipovenii. Primavara isi cauta un loc bun intr-o piata dimprejur si toata vara un membru al familiei nu se mai dezlipeste de el, ca sa nu-l piarda. Ceilalti muncesc acasa, la cimp. Au masini de spalat morcovi, multi au tractoare si absolut toti ceilalti carute. Cit de drag le este sa munceasca si cit de profitabila este pentru lipoveni legumicultura o demonstreaza si faptul ca au practicat-o si inainte de 1989. Atunci cind fiecare membru CAP avea dreptul la doar 15 ari de gradina. „Si atunci mergeau la piata. Lucrau intii gradina si abia apoi portia de la CAP. Lasau cimpul in buruiana si trebuia sa stau tot timpul pe capul lor”, spune primarul Mihai Iacob. „Primeam portie departe, peste Siret. Eram discriminati”, sustin lipovenii. „Ei au asta in singe. Copiii sint pusi sa pliveasca de la trei, patru ani. Sint initiati, cum se spune”, povesteste Cornel Luchian. „Lipovenii nu tin sarbatoarea de duminica tot timpul. Ei zic ca episcopul lor le-a dat voie sa munceasca pentru animale: cosesc, se pregatesc pentru piata”, denunta preotul roman. Muncind cu mic cu mare, de luni pina duminica, lipovenii din Bratesti au ajuns sa stapineasca pietele dimprejur. Ii gasesti peste tot. La Tirgu Frumos, Pascani, Iasi, Bacau, Piatra Neamt. Chiar si la Galati si pina in Oltenia ajung.
Casatoriile mixte sint exceptii
De aceea, nu e de mirare ca au ajuns sa-i intreaca pe romani la avutie. Pe vremea CAP-urilor, lipovenii din Bratesti aveau 14 masini, iar romanii din intreaga comuna numarau 28. Acum, proportia este net in favoarea lipovenilor: au peste 100 de masini, aproximativ una la patru familii. Cei peste 4.000 de romani din toate cele trei sate ale comunei – Bratesti, Stolniceni-Prajescu si Cozmesti – nu reusesc sa-i intreaca. „Un lipovean econom are citeva sute de milioane strinse”, apreciaza primarul. „Ei oriunde se duc, sar cu banul. Cum apare o casa de vinzare, o cumpara. Isi intind antenele peste tot”, adauga Mihai Iacob. Asa se face ca „in romani” sint acum vreo sapte case de lipoveni. Nu ca s-ar fi luat lipoveanca cu roman si aceasta s-ar fi dus acolo. Casatoriile mixte sint exceptii. Petrica Iva are doar 20 de ani si „vorbeste” cu o romanca. Nu are insa curajul sa se gindeasca la casatorie si spune „Este doar prietena mea”. De sapte ani de cind slujeste in Bratesti, preotul Mihai Ifrim a oficiat doar patru casatorii din totalul de vreo 70. „Mai multi romani casatoriti cu lipovence decit invers. Lipovenii sint mai conservatori. Romanii cedeaza in schimb la partea materiala”, spune preotul. Chiar daca au inceput sa mai tolereze casatoriile mixte, lipovenii nu vor sa auda ca unul de-al lor se muta in romani. Acesta trebuie sa vina la ei. Este lege. Si chiar o afacere buna. In patru, cinci ani, cu ajutorul intregii familii, romanul se vede cu casa, oricit de sarantoc ar fi.
„Romanii invata sa munceasca, lipovenii sa faca o mincare mai buna”
Atunci cind, in sfirsit, se ia roman cu lipoveanca sau invers, gospodaria, teoretic, ar trebui sa fie perfecta. „Romanii invata sa munceasca, lipovenii sa faca o mincare mai buna, sa cumpere un covor…”. Pentru ca muncesc mult, lipovenii nu dau prea multa atentie curateniei, spun romanii. In plus, le place si sa bea un pahar, chiar si inainte de masa de dimineata. Romanii rid in mustata cind vorbesc despre asta, dar devin foarte seriosi cind spun ca au furat de la lipoveni obiceiul de a face feredee, adica bai de aburi. Aproape fiecare lipovean are acasa o incapere cu soba, pe care incalzeste pina la inrosire niste pietre rotunde, „de Moldova” si care, dupa ce sint stropite cu apa, produc aburul binefacator. „Nu se compara cu nimic. Nu mai ai nevoie de baie”, spune Condrea Caprian, un proprietar de feredeu. Vor semna romanii armistitiu cu lipovenii doar pentru avantajul de a fi „imprumutat” de la acestia feredeele? Putin probabil. Ei se considera stapini si, doar daca s-ar schimba istoria, ar putea sa-i priveasca pe lipoveni ca pe egalii lor. „Cind m-am nascut, nu mi-au zis nici ca-s rus, nici ca-s roman”, spune Terente Grecu. E tare batrin. Are 76 de ani si, ca orice lipovean in etate, poarta o barba pina la piept. Din virful unei carute pline cu saci cu cartofi, e singurul care vede posibil un armistitiu.
Lipovenii au venit din Rusia, de unde au fost alungati de tarul Petru I din cauza barbilor
Comunitatea lipovenilor a inceput sa se formeze in a doua jumatate a secolului XVII, cind acestia s-au desprins de Biserica Ortodoxa Rusa, ca urmare a reformelor initiate de patriarhul Nikon si sprijinite de autoritatile tariste. Alungati din Rusia – printre altele pentru ca au refuzat sa respecte ordinul tarului Petru I de a-si rade barbile -, lipovenii si-au lasat paminturile si s-au indreptat spre teritoriile romanesti. Astazi, ei sint concentrati in doua zone ale Romaniei: sud-estica (dobrogeana) si nord-estica (moldo-bucovineana). Confesional, rusii lipoveni apartin cultului crestin ortodox de rit vechi, fiind numiti de aceea si „staroveri” („starii”-vechi, „viara”-credinta). Comunitatea este rurala ?n proportie de 60%, doar un sfert dintre lipovenii din Romania aflindu-se in zona nord-estica. In judetul Iasi, lipoveni mai locuiesc in Focuri, Pascani, Tirgu-Frumos si Todiresti. Activitatile specifice ale lipovenilor din Romania sint pescuitul si agricultura.
Au un cult deosebit pentru Sfinta Parascheva
Majoritatea lipovenilor sint subordonati ierarhiei cunoscute sub numele de „Fintina Alba” („popovt?”, adica cei cu popa), iar o proportie mai redusa a lor („beglopopovt?” si „bezpopovti”, cei fara popa) sint dependenti de ierarhia de la Novoz?bkov, din Rusia. Sediul Bisericii de Rit Vechi este la Braila, in fruntea sa fiind Inalt Prea Sfintitul Leontie, mitropolit si arhiepiscop de Fintina Alba si al tuturor credinciosilor de rit vechi din lume. Biserica crestin-ortodoxa de rit vechi se distinge de celelalte biserici ortodoxe prin cruce. Aceasta are opt extremitati, unii numind-o si „cruce cu opt colturi”. Semnul crucii este, de asemenea, diferit, facindu-se cu doua degete, nu cu trei. Respectind calendarul iulian, lipovenii celebreaza sarbatorile ortodoxe – inclusiv Craciunul – cu doua saptamini mai tirziu decit ceilalti ortodocsi. Au un cult deosebit pentru Sfinta Cuvioasa Parascheva, sarbatoarea ce-i este inchinata fiind hramul bisericii lipovenesti din Bratesti, dar si al bisericii ce este amplasata in Iasi, pe strada Sfintul Lazar. (Mirela CORLATAN)