Scandalul adoptiilor internationale pleaca de la Iasi

Istoria embargoului
Embargoul exportului de copii a fost pus in 2001, dupa ce Romania reusise ca in patru ani (1997-2000) sa trimita peste hotare peste 9.000 de orfani. Suspendarea adoptiilor a fost, practic, una dintre conditiile aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana, la sugestia raportorului Parlamentului European pentru Romania, Emma Nicholson. Practic, suspendarea adoptiilor a fost urmarea a doua decizii ale Comitetului Roman pentru Adoptii (CRA), intarite apoi prin Ordonanta de Urgenta 121/8 octombrie 2001. La numai doua luni, pe 6 decembrie 2001, prin Ordonanta de Urgenta 161, Guvernul a adus o serie de modificari mentionind ca se pot face adoptii insa „numai in situatii exceptionale, impuse de interesul superior al copilului, la propunerea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie (ANPCA)”. Nici pina in prezent nu se cunosc conditiile care ar motiva aceste „situatii exceptionale”, toate adoptiile facindu-se in mare secret.
n 17 copii au fost trimisi in strainatate prin ordin de la Bucuresti
„Este adevarat ca pe perioada moratoriului, mai precis in perioada 2001-2003, de la Iasi au plecat 17 copii. Toate demersurile au fost facute insa la Bucuresti. Noi nu stim pe ce criterii au fost selectionati copiii. Nu avem nici rapoartele post-adoptii care sint, probabil, la Bucuresti”, spune Florin Ioan, directorul Directiei de Asistenta Sociala, institutie ce are in componenta sa si Directia pentru Protectia Copilului. Cu alte cuvinte, la Iasi nu se mai stie nimic despre soarta acestor copii. Practic, cum se desfasurau aceste adoptii? Daca dosarul copilului nu era complet, DPC primea de la Bucuresti o adresa cu antetul Guvernului prin care li se solicita sa trimita actele lipsa, respectiv ancheta sociala sau actele medicale. Apoi, dupa un timp, venea cea de a doua adresa insotita de hotarirea Judecatoriei, in urma careia DPC trebuia sa puna la dispozitie copilul care apoi pleca cu reprezentantul familiei adoptatoare, de regula un avocat. „Fiind vorba despre copii cu virste cuprinse intre 3 si 5 ani, cei mai multi dintre ei erau in asistenta maternala. Nu erau copii cu probleme de sanatate. Am inteles ca au fost alesi dupa poze. Un lucru este cert: nu a venit nimeni sa se plimbe prin centrele de plasament si sa aleaga copiii. „, spune la rindul sau Pintilie Penciuc, directorul DPC. De ce acesti copii si nu altii? Pentru ca, spun sefii DAS, in momentul adoptarii moratoriului acestia se aflau pe listele cu copii adoptabili, liste care se centralizau la Bucuresti. „Erau adoptii aflate pe rol”, sustine ANPCA.
Argumentele Guvernului sint subrede
Surse din cadrul acestei institutii sustin insa ca este exclus ca o adoptie inceputa in 2001 sa se finalizeze abia in 2003, in conditiile in care se precizeaza clar ca „cererea de incuviintare a adoptiei si dosarul intocmit de Autoritate sint transmise instantelor judecatoresti care trebuie sa se pronunte in zece zile, exclusiv pe baza datelor depuse de Autoritate”.
Pe 16 ianuarie, o judecatoare din Iasi a decis soarta a 16 copii
O judecatoare din Iasi a decis, intr-o singura zi, soarta a cinci copii. Pe 16 ianuarie 2004, o sentinta a facut ca alti cinci orfani sa ia drumul Italiei. Familiile care au devenit parinti de copii romani sint Mobili Roberto, Raffaele Francesco, Cenci Giovani, Fattoni Massimo si Ricci Maurizio. Anul 2003 fusese incheiat cu o adoptie in Spania, la solicitarea lui Perez Ortiz Antonio, care a primit acest drept pe 14 noiembrie.
A scapat Nastase si de data asta?
Premierul Adrian Nastase promite ca lista celor 105 copii a reprezentat „ultimele cazuri restante”. „Este de fapt ultima lista inainte de trimiterea pachetului de legi privind adoptiile la Parlament”, promite Nastase. Aflat la Bruxelles pentru a lamuri conditiile in care au avut loc aceste adoptii, ministrul de externe Mircea Geoana pare sa fi reusit sa aplaneze conflictul, convingindu-l pe comisarul european pentru Extindere, Gunther Verheugen ca Adoptia celor 105 copii romani de catre familii italiene nu reprezinta o incalcare a moratoriului cu privire la adoptiile internationale aflat in vigoare in Romania. Ne mai intinde Uniunea Europeana o mina de ajutor?
Baroana Nicholson nu se lasa
Dar semnele de intrebare privind progresele concrete facute de Romania persista, nu in ultimul rind in cadrul Parlamentul European. Ieri, Mircea Geoana a avut un mic dejun de lucru cu baroneasa Emma Nicholson si cu europarlamentarul Arie Oostlander care a cerut recent suspendarea negocierilor UE cu Romania. Cei doi nu s-au declarat prea multumiti de discutiile cu oficialul roman. „E clar ca ministrul roman de Externe crede ca, in linii mari, partida a fost cistigata, deci ca nu au mai ramas decit citeva detalii tehnice privind integrarea. Dar eu nu sint sigura ca membrii influenti ai Parlamentului European sint de aceeasi parere. Cred ca ramin probleme profunde pe care doar politicienii romani le pot rezolva“, a spus Emma Nicholson, care continua consultarile pentru finalizarea raportului sau privind Romania. (Mihaela CANANAU)