Sefii finantelor sug de la mai multe tite

Sefii finantelor iesene sug de la patru tite. Unii chiar de la mai multe. Fiecare dupa cum inhata. Unele ugere sint mai plinute, altele mai slabute. Daca nu curge, pica. Oricum, foarte putini dintre ei se multumesc doar cu laptele dat de schiloada vaca bugetara. Profitind de portitele lasate de o lege ambigua, mai marii fiscalisti apara interesele statului din fotoliile firmelor. Dimineata si in cursul zilei, acestia coordoneaza controlul la agentii economici, iar seara si in week-end ii sfatuiesc. Ei fac acest lucru din dubla calitate pe care o detin: angajati ai Directiei Judetene de Finante (DGFPJ) Iasi si cenzori la societatile comerciale. Pentru aceasta din urma calitate, cistigul lunar ajunge pina la 20% din salariul administratorului. In tarile occidentale, angajatii Ministerului de Finante nu au voie sa isi completeze veniturile din cenzorate, cenzorii fiind obligati sa fie independenti. Intrebarea care se ridica firesc este cit de "la singe" poate fi un control atunci cind superiorul inspectorului fiscal este cenzor la respectivul agent economic?
Cistigurile din cenzorate intrec salariul
Cistigurile realizate din cenzorate de cele mai multe ori depasesc cistigul realizat ca angajati la stat. Acestia pot primi pina la 20% din salariul de baza al administratorului societatii unde sint angajati cenzori. Mai marii finantelor iesene au aproape toti cite trei cenzorate, numarul maxim permis de lege. Astfel, veniturile obtinute din cenzorate reprezinta baza cistigurilor, salariul platit de stat fiind folosit pentru "cheltuieli diverse". Dupa cum precizeaza surse din domeniul contabil, indemnizatia bruta a unui cenzor la fabrica de ulei "Unirea" este in jur de 8 milioane de lei, iar la "Terom" de 5 milioane lei.
Multi dintre sefii care sint cenzori profita de faptul ca legea nu defineste clar cine poate fi cenzor. "Legea nu are prevederi clare, este destul de ambiuga", spune Mihai Motrescu, expert contabil.
Angajatii fiscului care sint cenzori cred ca nu exista vreo incompatibilitate intre aceasta si functiile importante pe care le detin in cadrul DGFPJ Iasi. Nici macar una morala. Victorel Lupu, directorul institutiei iesene, el insusi cenzor la doua societati comerciale din judet (Moldoconstruct si Agralmixt, plus membru in Consiliul de Administratie al RAJAC), sustine ca legea le permite acest lucru.
Sefii au voie sa fie cenzori, palmasii nu
"Intr-un raspuns la o adresa, Agentia Functionarilor Publici consemneaza ca toti angajatii Ministerului de Finante care nu au specificate atributii de control in fisa postului pot fi cenzori. Aceasta inseamna ca persoanele cu functii de conducere, inclusiv cele de la Directia de Control pot fi cenzori deoarece nu fac decit sa coordoneze activitatea de control", spune Victorel Lupu. In schimb, palmasii, micii functionari cu salarii mici si nemotivante, nu pot fi cenzori, deoarece acestia au specificate activitati clare de control in fisa postului.
Astfel, functionarii cu salarii de 2,5- 3 milioane de lei trebuie sa controleze actele contabile parafate de sefii lor, cenzori la unitatile pe care le controleaza.
Lupu este de parere ca acest lucru nu exercita nici o presiune asupra lor. "Dimpotriva, eu cred ca inspectorii fiscali ar trebui sa-si faca treaba mai bine stiind ca eu sint cenzor la societatea pe care o controleaza", afirma directorul Finantelor iesene.
In Occident, functionarii publici nu pot fi cenzori
Aceste suspiciuni ar putea fi indepartate daca cenzorii ar fi independenti. "In statele vestice, cenzorii sint persoane independente, nu sint angajate in alta parte si mai ales nu au calitatea de functionari publici", explica Ion Florea, presedintele Corpului Experti Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, filiala Iasi.
Acelasi lucru este sustinut si de catre Lupu. Singura diferenta este ca el il vede aplicat doar dupa citiva ani. "In 5-10 ani legea va fi schimbata astfel incit cenzorii nu vor putea fi decit persoane independente", spune Lupu.
Pina atunci, el va continua sa-si "reintregeasca" veniturile din cenzorate, dupa cum spune, fara sa aiba a-si reprosa ceva: "Atit timp cit legea imi permite, nu vad de ce sa nu exercit si aceasta profesie", spune Lupu.
Care sint atributiile cenzorilor
Cenzorii sint obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca bilantul contabil si contul de profit si pierderi sint legal intocmite si in concordanta cu registrele. De asemenea, sint obligati sa verifice daca acestea din urma sint regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului contabil. In baza celor constatate trebuie sa intocmeasca un raport. Adunarea Generala nu va putea aproba bilantul contabil si contul de profit si pierderi daca acestea nu sint insotite de raportul cenzorilor.
In plus, ei mai trebuie sa faca urmatoarele lucruri: sa faca, in fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sint proprietatea societatii sau au fost primite in gaj, cautiune ori depozit; trebuie sa convoace adunarea ordinara sau extraordinara, cind n-a fost convocata de administratori; sint obligati sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putind face sa se insereze in ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare; (Dan CONSTANTIN)