Ieseanul care conduce roboti pe planeta Marte

 "Noi sintem cei care fac robotii ce sint pe Marte. Echipa mea e cea care conduce robotii de pe Marte", a afirmat dr. ing. Adrian Stoica. Cistiga peste 150.000 de dolari pe an, iar pe linga functia sa de conducere in cadrul laboratorului NASA Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, California, are si rolul de conducator stiintific secundar al candidatilor care isi sustin tezele de doctorat la prestigioase universitati din Australia si Scotia.

Ieseanul a organizat anul trecut in premiera in tara manifestarea stiintifica ATEQUAL, conferinta ce a reunit la Iasi mai multe simpozioane legate de imbunatatirea calitatii vietii pacientilor prin noi tehnologii si robotica. "Am ramas la fel de legat de orasul unde am crescut si unde m-am format, unde am parintii, fratele, familia cu alti membri, multi prieteni. Mi s-a parut firesc ca sa incerc sa fac si eu ceva pentru orasul acesta", a marturisit specialistul. Conferinta a avut loc si anul acesta si s-a finalizat in urma cu o saptamina. La virsta de 48 de ani, el are o singura parere de rau cu privire la drumul pe care l-a ales: "Singurul regret, daca il pot numi asa, e faptul ca vad citeodata multi in tara asta care detin functii foarte inalte si cred ca as fi putut sa conduc mult mai bine decit ei", a adaugat dr. ing. Adrian Stoica.

Adrian Stoica a ajuns sa lucreze in laboratoarele NASA inca de la incheierea doctoratului. Cu o experienta deja in domeniu, absolvent al Universitatii de Electrotehnica din Iasi, angajat ca asistent in cadrul Universitatii, angajat al Centrului Teritorial de Calcul si al Intreprinderii de Traductoare si Regulatoare Directe Pascani, toate acestea in anii 1981-1991, ieseanul a plecat apoi in Australia pentru a urma cursurile de doctorat in perioada 1993-1995. La incheierea lor a aplicat pentru mai multe posturi vacante, printre care si cel din cadrul laboratoarelor NASA din Pasadena, California. De 15 ani, astfel, specialistul ocupa posturi de conducere in cadrul departamentelor unde lucreaza. "Am avut multi ani rolul de conducator de cercetare. Din 1995 pina acum doi ani am condus proiecte in valoare de doua-trei milioane de dolari pe an, in principal de electronica aplicata pentru nave spatiale. In ultimii doi ani m-am intors la domeniul cercetarii din timpul doctoratului, deci conduc grupul de control avansat al robotilor din sectia de robotica. Este un rol de management in mare, coordonez echipa ce se ocupa de robotii de pe Marte. La mine in grupa e si prima femeie care a condus roboti pe Marte. Are 42 de ani", a declarat dr. ing. Adrian Stoica.

Barbatul sustine ca sarcina echipei sale este de a face un robot care sa fie din ce in ce mai inteligent. Acest lucru presupune, pe linga realizarea unor formule si algoritmi, si punerea lor in practica. Mai intii prin simulare, iar apoi prin realizarea robotilor in mod real sau prin imbunatatirea celor deja existenti. Cercetarea in acest domeniu a reprezentat pentru iesean un hobby inca din perioada doctoratului pe care a continuat sa il practice si pe cont propriu. "Am continuat sa urmaresc mai ales anumite sectiuni din robotica: roboti humanoizi si metodele care ar putea sa faca robotii mai inteligenti. Am facut, astfel, cercetare si dezvoltare pe platforme de roboti pe care le-am avut cumparate, roboti fabricati in Japonia, cu forma humanoida, antropomorfici, pe care echipa mea a dezvoltat algoritmi. E diferenta dintre a avea un robot care nu misca si de a avea un robot care face ceva inteligent. Si de a face electronica adaptiva, in stare sa supravietuiasca schimbarilor de mediu, de la minus 186 de grade Celsius pina la 120 de grade Celsius, si de a realiza circuite rezistente la radiatii", a explicat specialistul.

Roboti care ajuta medicii sa opereze pacientii

Dornic de a-si imbunatati cunostintele in permanenta si de a impartasi din experienta sa cu alti specialisti din domeniu, ieseanul a inceput sa organizeze conferinte internationale inca din anul 1999. De numele sau se leaga pina acum zeci de conferinte de acest gen pe teme de robotica medicala si industriala, tehnologii ce ar putea imbunatati calitatea vietii, trei doar anul acesta in Romania, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. "Odata cu imbatrinirea populatiei si aducerea la un nivel inalt de calitate a vietii, robotii au un rol asistativ. Dar pentru ca intr-adevar sa poata opera in acord cu dorintele stapinului, utilizatorului, trebuie sa inteleaga ceea ce doreste acesta. Sint proiecte pilot, pe linga cele de cercetare, de exemplu, in case de batrini sau in anumite spitale din Statele Unite, in rindul celor cu Alzheimer sau in rindul celor care si-au pierdut memoria in urma unui incident. Robotul nu are aceeasi lipsa de rabdare in a repeta mecanismele pe care utilizatorul trebuie sa le invete. Japonia e practic liderul mondial in domeniul acesta si multe din proiecte au luat fiinta din cauza fenomenului de imbatrinire a populatiei. In unele zone precum Japonia acest fenomen se simte mai acut, iar ei incearca sa se pregateasca pentru viitor cu ajutorul robotilor", a continuat ieseanul.

Barbatul sustine ca in privinta chirurgiei asistate robotic, putem vorbi despre niste trasee deja stabilite si pe care robotul nu face decit sa le urmareasca. Combinatia dintre aparatura care permite vizualizarea si alte facilitati menite sa corecteze imperfectiunea umana, cum ar fi tremuratul miinii chirurgului, fac posibile interventii chirurgicale de mare finete si la scara de microni. Daca un robot humanoid de jumatate de metru care sa vorbeasca si sa manipuleze obiecte simple ar putea costa citeva zeci de mii de dolari, unul de un metru si jumatate, de peste o suta de kilograme, capabil sa urce scarile si cu functii mult mai inteligente, ar putea ajunge si de la o suta de mii de dolari la un milion de euro, de exemplu, spune el. In privinta robotilor utilizati in medicina, costurile pot fi deja de la un milion de euro in sus, robotii fiind comercializati de catre companii.

"Nu cred ca mi-a parut vreodata rau ca am plecat din tara"

Chiar daca rolul lui principal vizeaza construirea si supravegherea robotilor spatiali, pe linga hobby-ul de cercetare a robotilor humanoizi, Adrian Stoica ocupa si functia de senior research scientist care este echivalenta cu rolul unui profesor plin la o universitate de virf din Statele Unite. Nu in ultimul rind, colaboreaza si cu Universitatea Queensland din Australia si Universitatea din Edinburgh, Scotia, de citiva ani. "Acolo am statutul de visiting profesor, principalele atributiuni sint de cercetare si de indrumarea la doctorat a studentilor. Ei au un conducator stiintific primar din cadrul Universitatii, iar eu sint un conducator secundar", a precizat ieseanul.

De asemenea, specialistul a fost cel care a asigurat si buna desfasurare a doua scoli de vara internationale dedicate studentilor si care au avut loc la Iasi, anul trecut si anul acesta, in urma cu aproximativ o saptamina, pe teme legate de ultimele achizitii in materie de robotica si sisteme inteligente cu aplicatie in medicina. "Cred ca e greu sa faci ceva care nu iti place. La mine problema cred ca e invers. Imi plac atit de multe lucruri, incit citeodata cred ca nu apuc sa dedic suficient timp fiecaruia. Nu cred ca mi-a parut vreodata rau ca am plecat din tara. Doar atunci cind vine vorba despre ce as fi putut sa fac eu pentru tara in locul celor aflati la conducere. Incerc, in schimb, pe cont propriu sa fac unele lucruri, asa cum sint aceste conferinte", a incheiat dr. ing. Adrian Stoica.

Cu peste o suta de lucrari publicate, doua premii prestigioase din partea NASA (premiul Lew Allan pentru Excelenta in Cercetare) si din partea Academiei Romane (premiul Tudor Tanasescu), specialistul nu a uitat locul unde a crescut si de unde a plecat spre alte tari pentru a-si aprofunda cunostintele. Si-a construit, astfel, o casa in zona centrala a Iasului, vizavi de Casa Memoriala Otilia Cazimir, si revine in orasul natal de fiecare data cind are ocazia si cind doreste sa faca din robotica un domeniu de interes prin intermediul conferintelor.