Mai este Iasul „orasul culturii“?

Iasul cultural este in declin. Toti o recunosc, nimeni nu e responsabil. Oamenii de cultura se scuza spunind ca nu sint bani, ceea ce din start ucide si initiativa, si nici politicienii nu-i sustin. De cealalta parte, autoritatile locale si oamenii politici spun ca bani se gasesc daca reprezentantii culturii ar veni cu proiecte. Acestia din urma par insa mult mai priceputi in a filosofa despre esecul cultural al Iasului decit a face ceva pentru salvarea lui. Nu incapacitatea lor ar fi de fapt motivul decaderii „capitalei culturale", ci spiritul contemplativ al iesenilor. Cu alte cuvinte, natura noastra. Reprezentantii culturii Iasului nu sint vinovati, iesenii sint o alta specie.

„Iasi – capitala culturala", o sintagma pompoasa

Oameni de cultura, reprezentanti ai institutiilor de profil si chiar initiatori ai unor proiecte in domeniu au cazut de acord ca Iasul nu mai merita titlul de „capitala culturala" de ani de zile. Iasul este amortit. Institutiile de cultura se limiteaza in a organiza festivaluri si expozitii anemice, care nu au nici un ecou national sau international. „Nu exista nici un eveniment cultural de anvergura care sa ne promoveze la nivel national", spune Florin Cantic, inspector in cadrul Directiei pentru Cultura, adaugind ca „sintagma «capitala culturala» se potrivea la sfirsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, atunci cind Iasul a fost generatorul unor miscari culturale esentiale pentru istoria moderna. Acum insa, a se numi Iasul capitala culturala este doar o nostalgie, un moft". „Iasi, capitala culturala. Este o sintagma pompoasa pentru ceea ce se intimpla astazi in cultura ieseana", spune la rindul lui si Matei Bejenaru, coordonator al organizatiei „Vector". Ce lipseste insa Iasului ca sa fie cunoscut prin prisma unui eveniment cultural de anvergura celor din Sibiu, Sfintu Gheorghe, Cluj sau Timisoara? Pentru ca, oras universitar fiind, nu ducem lipsa de elite. „Iasul are un potential cultural important, dar care din pacate este insuficient folosit. Infrastructura culturala a Iasului, politicile culturale locale sint sub masura, dimensiunea si potentialul acestui oras", sustine Matei Bejenaru, adaugind ca „in Iasi sint suficiente institutii culturale, finantate din bugetul local sau national, care ar putea face ceva in domeniul culturii".

„Nu poate nimeni sa ceara Primariei, care are in subordine maturatori, sa aiba initiative in cultura"

Cind vine vorba ca o idee sa fie pusa in practica, mai toate institutiile culturale dau insa inapoi sau arunca pisica in gradina vecinilor. „Da, la Iasi lipseste initiativa, insa nu poate nimeni sa ceara Primariei, care are in subordine maturatori si inspectori, sa aiba si initiative in cultura", spune Andrei Trofor, purtatorul de cuvint al Primariei Iasi, care a adaugat ca institutia pe care o reprezinta ar fi finantat oricind un eveniment precum Festivalul de film „Anonimul" de la Sfintu Gheorghe sau TIFF de la Cluj. „Partial, am fi finantat cumva un astfel de eveniment, dar nu a venit nimeni sa ne ceara bani. Fireste, nu putem sustine in totalitate evenimentele acestea, pentru ca din bugetul local trebuie finantate si institutiile de sanatate si de invatamint si proiectele de asistenta sociala", a continuat Trofor. Acesta spune ca anual Primaria pune la bataie doua miliarde lei pentru proiecte initiate de ONG-uri. Aici ar putea fi trimise si proiectele culturale. Trofor da ca exemplu Festivalul de Jazz „Richard Oschanitzky", initiat de TVR si finantat partial de Consiliul Local.

O alta institutie spre care se indreapta atentia atunci cind vine vorba de initierea si organizarea unui eveniment cultural de anvergura este Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National (DCCPCN). „Nu sintem operatori culturali sau initiatori, ci functionari publici, asta nu intelege multa lume. Noi ne ocupam mai mult de monumente, de ce tine de patrimoniu. Nu avem pirghiile legale pentru a finanta un eveniment de anvergura. Nu sintem ordonatori de credite. Putem fi doar parteneri intr-un eveniment", a spus directorul institutiei, Vasile Munteanu. Acesta sustine ca Directia pentru Cultura nici nu ar putea sustine financiar un eveniment, intrucit dispune anual de un buget de aproximativ 30 miliarde lei, cum a fost in 2006, care trebuie sa ajunga la zeci de muzee si institutii culturale subordonate. „Iar din acesti bani noi platim utilitatile, salariile. Nu toti banii sint destinati organizarii diferitelor evenimente", a completat Vasile Munteanu. „Sa faca proiecte culturale teatrele, muzeele, filarmonica", a adaugat acesta.

„Cita vreme sintem in reparatii, nu putem crea nici un eveniment"

La Filarmonica si Teatrul National „Vasile Alecsandri", situatia este si mai complicata. Institutiile nu numai ca nu dispun de fondurile necesare organizarii unui eveniment de anvergura, dar nu au nici spatiul necesar. Ambele cladiri se afla intr-o stare profunda de degradare. Daca la Teatrul National au reinceput reparatiile in vara, la Filarmonica nici nu s-au ridicat schelele, aici lucrarile fiind intrerupte inca din 2002. Un spectator care vine pentru prima data la un concert al Filarmonicii sta cu frica sa nu-i cada vreo bucata de tencuiala in cap. Cit despre Teatrul National, actorii de aici sint nevoiti sa-si sustina spectacolele la „Luceafarul", intr-o sala de trei sau patru ori mai mica decit cea de la „Alecsandri". Din cauza reparatiilor de la Teatru, este afectata si Opera, care isi sustinea spectacolele pe aceeasi scena. Cele doua institutii, reprezentative de altfel pentru cultura ieseana, sint practic o rusine pentru oras. La rindul sau, Palatul Culturii „trece printr-o perioada de asteptare", dupa cum sustine directorul institutiei Val Condurache. „Cita vreme sintem in reparatii, nu putem crea nici un eveniment. Pina nu restauram intreaga cladire, nu ne putem limita decit la expozitii si tirguri", a spus Condurache.

Iulian Dascalu: „Sint dispus sa finantez, dar sa vina cineva cu initiativa"

Lipsa initiativei nu este singura bila neagra a Iasului. Pentru cei mai multi reprezentanti ai culturii locale, argumentul pentru care in Iasi nu exista un eveniment de anvergura este lipsa banilor. Oamenii de afaceri nu se implica in finantarea culturii, gasesc o motivatie cei din institutiile de profil pentru absenta evenimentelor reprezentative. La Sfintu Gheorghe, de exemplu, initiatorul si finantatorul Festivalului International de Film „Anonimul" este Sorin Marin, fost partener in afaceri cu petrol al lui Dinu Patriciu. Reprezentanti ai mediului de afaceri din Iasi sint receptivi la ideea de a finanta evenimente culturale. Insa, initiativa trebuie sa apartina tot celor din domeniul cultural, spun acestia. „La Sfintu Gheorghe, sint convins ca acel om de afaceri a avut pe cineva alaturi din domeniu, care s-a gindit la un astfel de festival, nu a venit el cu ideea. Un om care are pe mina o fabrica, de pilda, nu se gindeste cum sa organizeze un festival. Are altele pe cap", a spus Iulian Dascalu, patronul Iulius Mall. Omul de afaceri sustine ca este dispus sa finanteze chiar si un proiect de anvergura. „Sa vina insa cineva cu initiativa", a spus Dascalu.

„Noi venim cu ideile, iar bucurestenii le pun in practica si fac bani"

Pe linga faptul ca nu exista initiative, in Iasi nu sint nici oameni priceputi in valorificarea ideilor, un atu pe care il detine de exemplu Bucurestiul. Nu exista spirit antreprenorial, pricepere, sint de parere reprezentantii sectorului cultural. „Noi, iesenii, sintem contemplativi, avem idei, dar nu avem spirit antreprenorial. De obicei, se intimpla asa: noi venim cu ideile, iar bucurestenii le pun in practica si fac bani", este de parere Florin Cantic, inspector in cadrul DCCPCN. Un exemplu este Festivalul International „EuroDans", initiat la Iasi, in 1991, de regretatul Dan Brezuleanu, fost balerin, critic de balet si presedintele Fundatiei Coregrafice Romane. „EuroDans" a fost singurul festival de creatie coregrafica din Europa de Est si a fost organizat la Iasi. Din pacate, doar pina in 2002, intrucit, din lipsa de fonduri, festivalul a „murit", fiind reluat apoi la Bucuresti. „«EuroDans» a fost un eveniment de succes la nivel international, a facut imagine Iasului, a creat un public. Este o pierdere enorma pentru Iasi, iar acest lucru trebuie sa si-l asume nu numai cei care l-au tinut poate pe linia de plutire, ci si autoritatile, institutii culturale locale care nu au stiut sa il sustina financiar", este de parere Matei Bejenaru, reprezentantul singurei organizatii culturale care a initiat si a organizat un eveniment cultural de anvergura internationala, Bienela „Periferic". „Eurodans" nu e singurul exemplu. Florin Cantic spune ca tot in Bucuresti sint promovati si scriitorii care fac parte din grupul literar „Club 8", initiat la Iasi in 1996, de Dan Lungu.

Solutia: parteneriatul public-privat

Asadar, la Iasi nu exista nici initiative, nici fonduri, si nici pricepere in a-si pune in aplicare ideile. Sa fie iesenii o alta „specie"? Dupa motivatiile oficialilor din cultura, asa s-ar parea. Reprezentantii din domeniul cultural recunosc minusurile, dar paseaza fiecare raspunderea in ograda celuilalt. „Evenimentele trebuie lansate in parteneriate. Cineva sa vina cu initiativa, oricine, iar apoi evenimentul sa fie sustinut de catre toti actorii sociali, de la institutii de cultura la media si oameni de afaceri. Fondurile ar trebui sa fie de asemenea combinate", vine cu solutia Florin Cantic. Atit reprezentantii Primariei, cit si oamenii de afaceri considera ca reabilitarea imaginii culturale a Iasului sta in parteneriatul public-privat. De exemplu, ideea sa porneasca de la un reprezentant al unei institutii de cultura si sustinuta financiar atit de Primarie sau CJ, cit si de comunitatea oamenilor de afaceri. Problema finantarii s-ar putea insa rezolva din 2007, prin fondurile Uniunii Europene. In luna august, Ministerul Culturii anunta ca, din 2007 pina in 2013, cultura si audiovizualul din UE, inclusiv din Romania, ar putea beneficia de aproape doua miliarde de euro din fonduri comunitare. Aceste fonduri vor fi alocate prin programele „Media 2007", „Cultura 2007", „Cetateni pentru Europa" si „Anul European al Dialogului Intercultural 2008".

„Nu avem o reprezentare politica la Bucuresti la fel de puternica precum orasul Cluj"

Florin Cantic crede ca viitorul cultural al Iasului sta in industriile creative. „Industriile creative constituie un concept relativ nou ce acopera diverse domenii ca designul, pictura, web-ul si noile tehnologii de comunicare, publicitatea, teatrul, filmul, muzica, radioul, televiziunea, arhitectura si regenerarea urbana. Sint acele sectoare ale creatiei si dezvoltarii tehnologice ce genereaza profit si vizibilitate intr-o comunitate", a spus acesta. Cantic considera ca Iasul a facut deja progrese in promovarea industriilor creative. Acesta a dat ca exemplu Editura „Polirom", care, deschisa la Iasi, s-a impus intr-un timp relativ scurt pe piata nationala. „Saptamina Modei", organizata la Iasi de creatoarea Irina Schrotter, a devenit un eveniment de anvergura si are o importanta vizibilitate nationala. „Avem de asemenea publicatii, televiziuni, ONG-uri recunoscute la nivel national. Cred ca ar trebui sa ne concentram mai mult asupra lor", este de parere Florin Cantic.

Vasile Munteanu considera ca solutia este organizarea unor evenimente pentru grupuri de interes, si nu pentru mase. „Ce inseamna pina la urma actiuni semnificative in domeniul culturii? Este exclus sa vedem actiuni gigantice care sa atraga tot felul de oameni. Realizarile individuale ale unor persoane sau grupuri precum «Junimea» sau «Viata Romaneasca» au avut un public restrictiv si cu toate astea au avut succes", a spus Vasile Munteanu. La rindul lui, Matei Bejenaru este de parere ca Iasul are nevoie de un lobby politic puternic. „Nu avem o reprezentare politica la Bucuresti la fel de puternica precum orasul Cluj", a spus Bejenaru, adaugind ca punctul nevralgic al Iasului care nu lasa nici cultura sa se dezvolte este faptul ca „sintem inconjurati de o centura a saraciei si a subdezvoltarii". t

Iasul, absent de pe harta marilor festivaluri

Festivalul International de Film Transilvania (TIFF) a devenit un brand pentru Cluj-Napoca. Numai in acest an, evenimentul a adunat, potrivit organizatorilor, peste 41.000 de spectatori, 392 de invitati din tara si strainatate, printre care faimoasa actrita britanica Vanessa Redgrave si regizorul Tony Gatlif. Initiatorul TIFF, un eveniment care se bazeaza pe lungmetraje sau scurtmetraje necomerciale produse in special in tarile europene, este Tudor Giurgiu, regizor, scenarist, producator, director al TVR. TIFF este organizat cu sprijinul Consiliului Local si Judetean Cluj si al TVR.

Un om de afaceri a creat un centru de atractie in Delta cu Festivalul „Anonimul"

La Sfintu Gheorghe, initiativa de a organiza un Festival International de Film Independent, „Anonimul", a apartinut unei fundatii patronate de omul de afaceri Sorin Marin. Fost actionar la „Rompetrol", alaturi de Dinu Patriciu, Marin si-a plasat o parte importanta din afaceri in zona media. Festivalul „Anonimul" a avut prima editie in 2002, la un an dupa infiintarea Fundatiei. Festivalul se desfasoara in fiecare an in a doua jumatate a lunii august, in Delta Dunarii. Anual, Festivalul pune la bataie un premiu de 10.000 de dolari, care se acorda celui mai bun lungmetraj din competitie. „Anonimul" aduna la fiecare editie cel putin 2.000 de spectatori si zeci de invitati din Germania, Italia, Suedia, Israel si chiar din Mexic. Evenimentul nu numai ca aduna la un loc cei mai buni industriasi ai filmului independent, dar atrage si importante fonduri in turism.

Festival de muzica urbana unic in tara, la Timisoara

Timisoara a devenit cunoscuta in ultimii ani si prin festivalul de muzica electronica si urbana, TMBase. Evenimentul a fost initiat in 1999, de Florin Unguras, redactor muzical la mai multe radiouri din Timisoara. Unguras este si cel care a fondat Asociatia pentru Muzica Urbana TMBase, organizatia sub care are loc Festivalul TMBase, precum si alte evenimente de acelasi tip. In fiecare an, festivalul aduna artisti de clasa internationala in muzica electronica, la care se adauga DJ si producatori la inceput de drum. Fiind un eveniment unic in tara, festivalul a atras atentia presei nationale si internationale. Partenerii traditionali in organizarea evenimentului de la Timisoara sint British Council, Centrul Cultural Francez, Centrul Cultural German si Consiliul Local.

Iasul, capitala initiativelor culturale ratate

Daca in Bucuresti se organizeaza festivaluri in multe domenii culturale – Festivalul „Enescu" in domeniul muzicii clasice, Festivalul de Dramaturgie „Caragiale", Bienale de arta, festivaluri de coregrafie, dans contemporan etc – in Iasi, initiativele de a crea un festival de traditie au esuat. Teatrul National „Vasile Alecsandri" a initiat, sub conducerea lui Ioan Holban, Festivalul de Teatru „Don Juan", organizat in 1998 in colaborare cu Centrul Cultural Francez, dar criticii si spectactorii au uitat repede de el, chiar Teatrul renuntind la idee. A urmat apoi Festivalul „Cehov", din 2004, care a avut parte si de numeroase critici. Festivalul „Goldfaden" a avut unele ecouri internationale datorate si influentei comunitatii evreiesti, despre acesta scriindu-se in „The New York Times", „Le monde" si „Haretz". La nivel national insa, „Avram Goldfaden" nu si-a capatat notorietatea de eveniment teatral de anvergura. Tot la Iasi, Festivalul de dans contemporan, „Eurodans", a murit din cauza lipsei sprijinului din partea autoritatilor. t

Programul „Sibiu – Capitala Culturala Europeana", doar un vis pentru Iasi

In ciuda ambitiilor si pretentiilor culturale, Iasul nu poate decit sa viseze ca, peste ani, va avea statutul de „capitala culturala europeana", cum se intimpla acum cu Sibiul. Un program grandios, derulat de Comisia Europeana, prin care Sibiul va atrage fonduri de zeci de milioane de euro pentru infrastructura si evenimente culturale. „Primaria a finantat in ultimii doi ani cu aproximativ 50-60 de milioane de euro lucrarile mari de infrastructura si reabilitare a centrului istoric si va finanta o buna parte din cele 10,5 milioane de euro, cit se estimeaza ca va costa programul cultural propriu-zis. In plus, Ministerul Culturii va avea o contributie la program de 6 milioane de euro, care va fi suplimentata cu 2 milioane de euro in acest an", a precizat primarul Sibiului, Klaus Johannis, cel care a initiat programul „Sibiu – Capitala Culturala Europeana 2007", alaturi de Constantin Chiriac, directorul Teatrului National „Radu Stanca". Proiectul acestora a fost prezentat in aprilie 2004 la Bruxelles, in fata unui juriu format din membri nominalizati de institutiile europene. „Juriul a pus in balanta argumentele creativitatii programului propus pentru 2007 si traditiei de mai mult de un deceniu a Sibiului in domeniul festivalurilor de teatru, film antropologic, fotografie sau jazz", a spus primarul Sibiului. Un alt argument a fost faptul ca orasul, intemeiat in secolul XII de colonistii de origine germana veniti din regiunile vestice ale Rinului, s-a dezvoltat ca important centru medieval. Statutul de capitala culturala europeana va aduce Sibiului o agenda culturala extrem de incarcata. Potrivit organizatorilor, in oras se vor derula nu mai putin de 220 de proiecte ce contin peste 1.000 de evenimente. Asta inseamna ca, timp de un an, in Sibiu vor avea loc aproape zilnic mai mult de trei evenimente. Toate festivalurile importante, precum Festivalul International de Teatru, Festivalul International de Film Transilvania, Festivalul de muzica simfonica „George Enescu", se vor muta la Sibiu. Pe linga evenimentele culturale care vor atrage toata atentia spre Sibiu, orasul va beneficia de o importanta finantare, atit europeana, cit si locala si nationala.

Programul va creste vizibilitatea orasului la nivel european si international si, odata cu aceasta, numarul de turisti care vor vizita Sibiul. Desi dificil de anticipat, organizatorii prevad ca numarul turistilor nou atrasi va creste de la 500.000 la un milion in 2007. De aceeasi sansa s-ar fi putut bucura si Iasul, daca ar fi avut sustinere politica, dupa cum spun reprezentantii culturii iesene. „Vorbim de potentialul politic al Sibiului in anul integarii Romaniei in UE, si nu de unul cultural. Este un oras cu o minoritate germana puternica, cu o arhitectura medievala deosebita", a adaugat Matei Bejenaru. „In nominalizarea Sibiului ca viitoare capitala culturala europeana in 2007, a contat indeosebi sprijinul Germaniei. Fireste ca nu se poate compara cu Iasul ca potential cultural, insa Sibiul a reusit sa cistige programul mizind pe proiecte interculturale", a spus senatorul PSD Ion Solcanu, care a reprezentat Iasul in Senat si in perioada in care Sibiul a cistigat statutul de capitala culturala europeana. t

Bienala „Periferic", singurul eveniment cultural ce duce numele Iasului peste hotare

Iasul se poate lauda cu Bienala „Periferic". Evenimentul nu se adreseaza insa unui public larg, ci unuia exclusivist. Bienala exista la Iasi din 1997 si a fost initiata si organizata de Asociatia „Vector" si presedintele acesteia, artistul Matei Bejenaru, lector la Universitatea de Arte „G. Enescu". Intentia organizatorilor a fost aceea de a crea un eveniment international de arta contemporana la Iasi. Editia a sasea a „Perifericului", din 2003, a marcat trecerea la un nou nivel calitativ al evenimentului, prin invitarea curatorului suedez Anders Kreuger, care a organizat selectia internationala a artistilor si a lansat conceptul „Colturi Profetice", inspirat din scrierile lui Walter Benjamin. In organizarea Bienalei „Periferic", cea mai ampla initiativa de acest gen de dupa Revolutie, Asociatia „Vector" are ca parteneri Centrul Cultural German, Universitatea „George Enescu" si Primaria Iasi. „Noi ne bucuram de o mai mare popularitate in tara si strainatate decit la Iasi", spune chiar Matei Bejenaru, coordonatorul proiectului. „Nu ne asteptam la afluenta mare de public. Nici nu vrem asta. Bienala are un public al sau. Nu vrem evenimente comerciale, consumiste, populiste", a mai spus Bejenaru. t

Comisia de cultura din Consiliul Local nu a sustinut nici un proiect

Proiectele culturale initiate la Iasi depind de votul a noua consilieri locali. Acestia formeaza Comisia pentru cultura, prezidata de Seryl Talpalaru, directorul Colegiului „Emil Racovita". Din comisie mai fac parte Camelia Gavrila, sefa Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ), Alexandrina Jeflea, Anghel Ficu, Tiberiu Brailean, actorul Petru Ciubotaru, Elena Nazarie, Aneta Manolache si Gerard Jitareanu, rectorul Universitatii Agronomice. Pina acum, comisia nu a initiat nici un proiect de anvergura. S-a limitat la premierea membrilor Uniunii Artistilor Plastici si Uniunii Scriitorilor. „Comisia a incercat si vrea sa sprijine proiectele culturale. Insa in general oamenii de cultura din Iasi nu au initiativa. Cu tot respectul pentru ei, trebuie spus ca s-au inchis intr-un turn de fildes si nici noi nu-i putem trage de mineca sa initieze un eveniment, sa elaboreze proiecte", a spus Seryl Talpalaru, adaugind ca si el este nemultumit de felul cum se misca lucrurile in cultura ieseana. Talpalaru spune ca reprezentantii comisiei vor initia in 2007 un Festival national de epigrame. „Incercam sa facem din epigrame un brand pentru Iasi", a adaugat acesta. t

Politicienii spun ca ar face rost de bani, dar nu sint proiecte

Oamenii de cultura ii acuza pe politicieni ca nu sprijina proiectele culturale. Intrebati ce au facut pentru cultura ieseana, parlamentarii raspund: „Eu cred ca am sprijinit destul de mult proiectele culturale. Prin sprijinul meu, s-au acordat 8 milioane de euro la Teatrul National, 7 la Palatul Culturii, s-a definitivat Muzeul Unirii, iar Palatul lui Cuza de la Ruginoasa e aproape finalizat. Personal am sprijinit Festivalul «Sergiu Celibidache», de la Filarmonica, initiat in acest an. Astept initiative si de la altii. Sa vina oamenii de cultura cu proiecte si eu le acord tot sprijinul meu", a spus deputatul PNL Relu Fenechiu. „Intram in epoca proiectelor. Oricine are o idee este imposibil sa nu gaseasca bani. La mine nu a venit insa nimeni cu un proiect si nu l-am sprijinit. Eu nu sint om de cultura ca sa initiez proiecte culturale. Reprezentantii institutiilor de cultura trebuie sa faca asta. Eu pot sa fac lobby pentru fonduri, asa cum am facut-o pina acum in domeniul infrastructurii", a spus senatorul PD Dan Carlan.