Iubire pusa la amanet

In cazuri disperate, care, de cele mai multe ori, cer solutii imediate, unii
oameni recurg la gesturi disperate, menite sa le rezolve problemele. Asa se
face ca nevoia de bani ne determina de multe ori sa recurgem la
imprumuturi legale sau mai putin legale, totul in speranta ca ziua de miine
va fi mai buna. Faptul ca dobinzile de la banci si conditiile de acordare a
imprumuturilor nu sint intotdeauna accesibile, face ca o parte dintre
romascani sa apeleze la casele de amanet. Chiar daca banii incasati in
schimbul amanetarii bijuteriilor nu sint multi, pentru unii afacerea este buna
si cu riscuri minime. Daca in cazul bancilor sau a camatarilor, neplata
imprumutului duce la repercursiuni grave, in cazul caselor de amanet
singurul lucru rau care se poate intimpla este pierderea definitiva a
bijuteriilor. Dar, si in acest caz, posesorul se poate intoarce, cind are bani,
sa-si rascumpere obiectul amanetat, dar cu un pret mult mai mare decit cel
luat la amanetare. „Nu se poate spune cit de profitabila este o casa de
amanet. Oamenii amaneteaza bijuteriile numai in cazuri disperate, pentru
ca sumele pe care le incaseaza nu sint foarte mari. De cele mai multe ori,
ei isi recupereaza obiectele”, spune unul dintre patronii unei case de
amanet din Roman.
Unii isi amaneteaza si „casnicia”
Daca pentru un gram de aur proprietarul bijuteriei incaseaza intre 200.000
de lei si 300.000 de lei, in functie de cite karate are obiectul respectiv, la
cumparare, acelasi obiect este cotat la pretul real de pe piata, mult mai
mare. In plus, si la rascumparare, anumite case de amanet percep
comision, iar altele nu. Cu alte cuvinte, amanetarea unei bijuterii este o
solutie nu foarte fericita. Cu toate acestea, lipsa unei constringeri, cu
exceptia celei afective, ii face pe multi sa-si amaneteze pina si verighetele
sau vreo bijuterie primita din generatie in generatie. Chiar daca verigheta in
sine si inelul de logodna reprezinta simbolul unirii intre un el si o ea, zicala
„Dragostea trece prin burta” pare a fi mai presus decit orice. „Am avut
clienti care, din nevoia de bani, si-au amanetat chiar si verighetele”,
marturiseste patronul casei de amanet.
Desi nevoia de bani este continua, unii proprietari de case de amanet
sustin ca numarul clientilor este constant sau chiar in scadere, comparativ
cu anii precedenti. „Cea mai propice perioada, in care numarul clientilor
creste, ramine cea din preajma sarbatorilor. Totusi, este adevarat ca fiecare
casa de amanet are clientii sai fideli, care vin de mai multe ori pe an pentru
a amaneta una sau mai multe bijuterii. Banii primiti sint suficienti pentru
acestia pentru a-si rezolva o urgenta”, spune proprietarul casei de amanet.
(Claudia MATEI)