Microbuzul de Italia

Firmele de transport au dat lovitura. Aproape zilnic, din cel putin trei puncte de „imbarcare”, pleaca zeci de romascani sau locuitori ai comunelor din zona spre Italia, Spania, Elvetia sau alte tari europene. Scopul lor este acela de a-si gasi un loc de munca si de a stringe ceva bani, chiar si la negru, munca in strainatate fiind mult mai bine platita decit in Romania. Mai ales in preajma sarbatorilor, numarul turistilor se dubleaza, motivatia fiind aceea ca rudele vor sa petreaca alaturi de cei dragi aflati in tari straine. „Nu mi-am pus problema sa ramin la munca in strainatate. Nici nu as avea cum, pentru ca am de crescut o fetita de numai doi ani. Norocul nostru este ca sotul lucreaza de doi ani in Spania, de unde ne trimite bani frumosi, chiar daca munceste si cite 12 ore pe zi pentru asta. Ma duc sa stau cu el citeva zile, de Paste, sa simta si el ca e sarbatoare”, marturiseste Emilia P.
Dintre cei atrasi de mirajul strainatatii, cei mai multi isi iau minime garantii ca vor avea unde dormi si la cine munci, prin relatia stabilita de o ruda sau o cunostinta. „Am o sora in Padova, in Italia. E plecata de doi ani si, intre timp, s-a maritat. Acum pleca la ea, caci am unde sa stau. A vorbit cu o vecina de a ei si mi-a spus ca aceasta ar avea nevoie de o menajera si de cineva sa ii tina de urit. Plateste bine, cam 1.000 de euro pe luna. In tara ce sa fac? Am 24 de ani. Am facut o scoala postliceala, dar ceva mai bun decit vinzatoare nu gasesc. O sa imi fie dor de casa, insa, cind ma voi intoarce, cu banii cistigati acolo voi putea sa fiu si eu pe picioarele mele, nu sa stau sclava la vreun patron, cu nici un milion jumatate pe luna!”, afirma Mihaela, in timp ce se pregatea sa urce in microbuzul de Italia.
Citiva metri mai incolo, un tinar de vreo douazeci de ani isi ia ramas bun de la mama si de la iubita. „Am un prieten plecat in Elvetia. Se cistiga tare bine acolo. E plecat de vreo trei ani si a trimis acasa o multime de bani. Luna trecuta m-a sunat si i-am spus ca vreau sa vin si eu. Mi-a zis ca inca nu are nimic pentru mine, dar pot sa vin sa stau la el si sa cautam ceva impreuna. Ce o fi, o fi… Si asa stau degeaba acasa. Pentru citeva milioane se merita sa incerc, sa nu imi para rau mai tirziu”, afirma acesta.
Nu doar tinerii sint tentati de un cistig mare prin orice munca in strainatate. „Desi am 45 de ani si nu am iesit nici macar pina la moldoveni, dupa o viata de munca, trebuie sa plec. O vecina de a mea a ingrijt o batrina si vine acasa, iar eu ma duc in locul ei. Am doua fete in facultate, iar barbata-meu a ramas somer. Datorii la intretinere am destule si tot se aduna. Am imprumutat bani, dar am sa ii trimit inapoi la primul salariu. Incerc sa stau vreo doi ani, cit sa faci niste bani sa le asigur la fete un viitor”, spune M.B., inainte sa plece spre Torino.
Toti pleaca in strainatate cu inimile pline de speranta si cu gindul sa nu se intoarca prea curind. Dupa exodul inregistrat in 2002 si la inceputul acestui an, este posibil ca, in curind, Romanul sa arate ca dupa razboi, populat numai de batrini si copii. (A.T.)