Schelete de copii, in groapa comuna de la Popricani

Numarul scheletelor descoperite in groapa comuna de la Popricani a ajuns la 22. Patru dintre ele apartin unor copii de diferite virste, sustin surse din rindul anchetatorilor. Cel mai mic pare sa fi avut virsta de pina in trei ani. Astazi se va oficia, in cele din urma, o slujba religioasa pentru ramasitele descoperite, dupa care procurorii vor continua cercetarile. Un reprezentant al cancelariei rabinice din Londra va merge astazi la Popricani pentru a sustine slujba si va face recomandari cu privire la felul in care ar trebui sa continue investigatiile in acest caz.

Pe de alta parte, groapa comuna din Valea Climoaiei, Popricani, continua sa faca inconjurul lumii. Revista americana "Time" s-a alaturat publicatiilor din intreaga lume care au informat publicul cu privire la scheletele dezgroapate in inima padurii. "Time" sustine intr-un articol intitulat "O groapa comuna reinvie fantomele trecutului Romaniei legat de Holocaust" ca descoperirea ar putea face ca Romania "sa se confrunte cu una dintre cele mai negre perioade din istoria sa", dupa ce rolul tarii in Holocaust a fost minimizat aproape 70 de ani, anunta "Time" in editia electronica de vineri.

Din cele 22 de schelete dezgropate in Popricani, 16 au fost descoperite in luna octombrie, iar restul luna aceasta, dupa ce descoperirea a fost facuta publica. Pe linga cadavre au fost gasite si obiecte precum o talpa de pantof de dama, resturi de haine, dar si gloante datind din 1939-1940.

Ramasitele evreilor care au fost impuscati in masa in anul 1941, conform martorilor, au fost gasite de catre cercetatorul Adrian Cioflanca din cadrul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" si echipa sa. Posibilitatea de a exista o groapa comuna in acest loc a fost adusa la cunostinta publicului si a autoitatilor locale si in anul 2002, atunci cind autoritatile au dispus o ancheta, insa au intrerupt sapaturile dupa ce nu au gasit nimic. Locul in care s-a sapat in urma cu opt ani era la zece metri de cel real.

Adrian Cioflanca a reluat cazul si a intervievat zece martori de-a lungul unui an. Vasile Enache, un batrin de 86 de ani, a fost martorul-cheie, cel care a aratat cu exactitate unde ar trebui sa se realizeze sapaturile pentru a scoate la suprafata cadavrele. Batrinul a fost martor al masacrului si a scapat de moarte dupa ce le-a demonstrat militarilor ca el nu este evreu, ci este crestin-ortodox. Armata l-a lasat sa plece, insa teroarea si scenele groaznice ale crimelor l-au urmarit toata viata.

Prima incercare de a arata locul gropii comune a fost un esec, pentru ca batrinul a fugit, speriat ca echipa de cercetatori ar putea sa il omoare. Pensionarul si-a revenit a doua zi si, insotit de persoane cunoscute lui, a refacut traseul parcurs de el in padure pe cind avea doar 16 ani. Cercetarile in acest caz au fost preluate de catre Parchetul Militar. Procurorii fac cercetari pentru infractiunea de omor.