Razboi intre tarani si arheologi la Fetesti – Adincata

La data de 24 iulie 2000, au debutat cercetarile arheologice in zona "Schitului de la Grigoresti", situata pe teritoriul satului Fetesti – comuna Adincata. Sapaturile arheologice sint efectuate in solul situat in imediata apropiere a noii biserici construite prin contributia enoriasilor din satul Fetesti-Adincata si Grigoresti-Siminicea exact pe amplasamentul fostului schit. La aceste cercetari arheologice participa un colectiv de studenti ai facultatii de istorie-geografie din cadrul Universitatii Stefan cel Mare din Suceava, santierul fiind coordonat de lector universitar doctor Dumitru Boghian din cadrul universitatii sucevene precum si de profesor arheolog Bogdan Niculica de la Muzeul National al Bucovinei(MNB). Inca inainte de debutul lucrarilor propriu zise, coordonatorii de santier au luat legatura cu primarul comunei Adincata, aducind la cunostinta autoritatilor locale ca, incepind cu data de 24 iulie a.c., urmeaza sa fie deschis santierul arheologic – scoala de la "Schitul de la Grigoresti", solicitindu-se in acelasi timp si sprijinul Primariei Adincata in acest sens. Studentii si coordonatorii lor au beneficiat de cazare in imobilul scolii din Fetesti, gratie acordului dat de directoarea acesteia.
Pungi cu excremente, aruncate noaptea in capul studentilor
Desi deschiderea santierului arheologic precum si lucrarile de sapatura sint autorizate de Ministerul Culturii si poarta semnatura ministrului Ion Caramitru, inca de la instalarea in scoala din Fetesti, grupul de studenti si profesori abia sositi au avut de suferit primele repercursiuni din partea unor localnici. "Dupa ce ne-am instalat in scoala impreuna cu studentii, chiar din seara zilei de luni 24 iulie a.c., printr-o fereastra a salii de clasa in care ne aflam si pe care am hotarit sa o lasam deschisa peste noapte, a aparut prima <surpriza> din partea localnicilor. Chiar inainte de a pune capul pe perna pentru a ne odihni, prin fereastra cu pricina plonjeaza o punga ce continea excremente umane. Punga cu rahat nu a cazut direct pe podea ci pe umarul unui student ce se pregatea sa adoarma, raspindindu-se si peste cei din apropierea acestuia. Nu am mai avut timpul necesar sa vedem despre cine e vorba deoarece intrusul a disparut subit in intuneric. Numai un individ de cea mai joasa speta ar fi putut face un asemenea gest. In orice caz, concluzia la care noi am ajuns a fost ca nu sintem sub nici un motiv doriti in zona", ne-a declarat lector universitar doctor Dumitru Boghian.
Cu toate acestea echipa de practicanti si profesorii lor si-au vazut de treaba incepind cu succes sapaturile arheologice, rezultatele sapaturilor neintirziind sa apara chiar din primele zile.

Consilierii eparhiali cer readucerea terenului la starea initiala
Joi, 27 iulie a.c., insa, au sosit la locul santierului arheologic din curtea noii biserici preotul paroh impreuna cu citiva consilieri eparhiali din Fetesti. "Acestia ne-au adresat, noua si studentilor, cuvinte ce depasesc cu mult caracterul ortodox al unei exprimari de enorias cu frica de Dumnezeu", ne-a declarat profesorul Bogdan Niculica. "Mai mult de cit atit ne-au dat si un ultimatum ca pina cel tirziu a doua zi santurile sapate de noi sa fie astupate si sa fie semanata la loc iarba. Consilierii eparhiali si-au motivat reactiile pe baza faptului ca lucrarile arheologice incepute strica peisajul din jurul noii biserici care urmeaza a fi sfintita in curind.Unul dintre consilieri, la riposta unora dintre studentii nostri, a inceput sa arunce cu pietre si au sarit la bataie. Am incercat sa-i lamurim ca avem autorizatie de sapatura arheologica in zona, semnata de ministrul Culturii, ca am luat legatura cu autoritatile locale care ne sprijina activitatea si ca ne aflam in zona avind toate atuurile legale. Am incercat sa le explicam de asemenea ca am dorit sa informam si preotul paroh de actiunile noastre dar ca nu am reusit sa il gasim. Bineinteles ca nici un argument de-al nostru nu i-a facut sa se calmeze".
Coordonatori s-au prezentat vineri, 28 iulie a.c., la Suceava pentru a informa conducerile institutiilor care trebuie legal sa protejeze activitatea inceputa de arheologi, respectiv conducerea MNB si Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor prin IPS Pimen.
Enoriasii suparati pe arheologi risca sa fie sanctionati cu amenzi de pina la 100 milioane lei
Regimul desfasurarii cercetarilor arheologice este reglementat prin prevederile Ordonantei guvernamentale nr.43 pe anul 2000, privind protectia patrimonilui arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national. Spatiul sitului arheologic denumit "Schitul de la Grigoresti" se afla inscris pe Lista de Patrimoniu a Monumentelor Istorice la Categoria B – de interes national si, odata cu cercetarile arheologice ce se desfasoara in prezent aici, are toate sansele sa fie trecut in Categoria A- de interes european.
"Ordonanta amintita contine reglementari clare, astfel incit, atunci cind exista incercari de impiedicare a lucrarilor de cercetare, avem obligatia de a semnala primariei din teritoriul pe raza caruia se desfasoara cercetarea starea de fapt. Acest lucru l-am si facut astazi, 27 iulie a.c., am informat primarii celor doua comune, Adincata si Siminicea, de starea de fapt din zona cercetarilor arheologice, amintind si de obligatiile legale ce revin autoritatilor locale in aceasta situatie, in vederea protejarii activitatii arheologilor in zona", a declarat Florin Hau, directorul MNB.
In conformitate cu prevederile articolului 18 din Ordonanta, primariei ii revine obligatia de a asigura paza si protectia descoperirilor arheologice aflate in proprietate publica, semnalind de urgenta serviciilor descentralizate ale Ministerului Culturii orice nerespectare a legii. De asemenea, in conformitate cu pervederile articolului 17, Consiliului Local ii revine sarcina de a coopera cu organismele si institutiile publice cu responsabilitati in domeniul protejarii patrimoniului arheologic, pentru punerea in aplicare si urmarirea respectarii deciziilor acestora.
"La eliberarea certificatelor de urbanism, Consiliul Comunal Local trebuie sa faca precizarea de obtinere a avizelor necesare, inclusiv din partea institutiilor abilitate potrivit legii cu protectia patrimoniului arheologic. In acest context general, proprietarii – persoane fizice sau juridice – administratorii sau titularii de alte drepturi reale asupra terenurilor in care se afla situri arheologice sau pe care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat, au obligatia de a permite accesul personalului autorizat, in conditiile Ordonantei 43 pe 2000, in vederea efectuarii cercetarilor arheologice si a protejarii patrimoniului arheologic precum si a asigurarii masurilor de protectie si de paza a bunurilor de patrimoniu arheologic", a declarat Florin Hau.
Incalcarea dispozitiilor ordonantei se sanctioneaza cu amenda de pina la 100 milioane de lei. Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor se face de catre Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Nationalm din cadrul MNB Suceava.
Descoperiri arheologice de importanta internationala
Situl denumit "Schitul de la Grigoresti" este disputat de doua comune – Adincata si Siminicea. Cel mai vechi strat de locuire din acest sit apartine Culturii Pre-Cucuteni, datata 4200 – 3600 inainte de Hristos. Urmeaza toate straturile de locuire din Cultura Cucuteni (3600-2700 inainte de Hristos), apoi straturile din Epoca Bronzului Timpuriu (2500-2000 inainte de Hristos) si din prima virsta a fierului – Epoca Haalstadt-ul Timpuriu – secolele XII – X inainte de Hristos.
"In urma cercetarilor, se prefigureaza un sit arheologic de o deosebita importanta. Daca materialele descoperite vor confirma intradevar presupunerile noastre, unele dintre ele vor fi chiar de importanta internationala, europeana. Ceea ce ar putea sa ajute, alaturi de punerea in valoare a vechii constructii, la dezvoltarea unei retele turistice aici, care sa ajute si satenii din cele doua comune", a declarat lect.univ.dr.Dumitru Boghian. (Liliana SOIMAN)