Toti tiganii din Ciurea se insoara simbata asta

„Cetatene Stanescu, iei in casatorie, de bunavoie si nesilit de nimeni, pe cetateana Stanescu?" Aceasta este intrebarea pe care o va rosti de mai multe ori, simbata, 20 ianuarie, ofiterul starii civile a comunei Ciurea. Si aceasta dupa ce rromii din Zanea s-au ingramadit sa-si depuna actele pentru a-si legaliza casatoriile si a primi ajutorul guvernamental in valoare de 200 de euro. La statutul de „tineri insuratei" rivnesc atit batrinii neamului Stanescu, in frunte cu mosu’ Iorgu, care are 77 de ani impliniti, dar si dintre cei mai tineri, fie ei mai saraci sau mai instariti. Suma de 200 de euro este un ajutor nu numai pentru rromii din Zanea, ci, indirect, prin valul de zeci de cereri in casatorie, si pentru autoritatile locale: rromii isi fac astfel acte si sint trecuti in evidente.

„Ce n-am reusit noi sa-i convingem in atitia ani, i-au convins acum acesti bani"

De o saptamina, in palatele din satul Zanea, comuna Ciurea, este fierbere mare. Neamul Stanestilor se pregateste de nunta. Nu insa cu alai, petreceri de trei zile si lautari, ci cu alergatura pentru intocmirea actelor de nastere si de identitate. Fara ele, rromii nu pot obtine cei 200 de euro pe care Guvernul ii da celor care se casatoresc pentru prima data. Rromii au aflat de aceasta mana cereasca de la televizor si s-au convins la Primarie ca treaba e serioasa. Singura piedica in calea obtinerii celor 200 de euro este insa lipsa actelor de nastere si de identitate. „Unii le aveau, dar sint destul de putini. Ei au fost primii care au depus imediat la dosarele pentru casatorie. Acum avem 30 de dosare. Altii au inceput cu drumurile pe la Primarie, la postul de politie si tot asa. Deci urmeaza si altii. E bine ca cei 200 de euro i-au determinat sa-si faca acte. Ce n-am reusit noi sa-i convingem in atitia ani, i-au convins acum acesti bani. Au inteles si ei ca actele sint bune si ele la ceva", ne spune Adrian Tiba, ofiterul de stare civila din comuna Ciurea. Apoi, ne conduce la cel mai in virsta cuplu de rromi care si-au depus printre primii actele ca sa spuna „Da" la Primarie. Intr-o casuta mai mica, ingramadita intre doua palate uriase, Iorgu Stanescu, de 77 de ani, si viitoarea lui soata oficiala, Virginica Stanescu, de 64 de ani, ne primesc cu bucurie cind afla motivul vizitei in batatura lor.

„Iaca, am ajuns sa ma casatoresc odata cu bunicul"

Intr-o camera calda si tapetata cu covoare inflorate, este adunata doar o parte din familia lui Iorgu Stanescu: una dintre fiice cu fiul, o nepotica, precum si un cumnat. Afara, la usa, o fetita frumusica din familia bulibasei priveste curioasa inauntru pe un gemulet, neindraznind insa sa intre. „Iaca, am ajuns sa ma casatoresc odata cu bunicul. Vor fi si ei tineri insuratei", ride Nicusor Stanescu, de 22 de ani, care isi va oficializa casatoria, tot simbata, impreuna cu bunicii. „Apai, ne-am bucurat la acesti banisori. Ne mai cumparam de-ale mincarii, oleaca de cartofi, brinza, un lapte sau lemne de foc pentru iarna. Ne-am depus actele, sa fie civil, ca la popa nu facem cununie, ca din stramosi se zice ca nu e bine. Numai sa nu fie amagire si sa ne duca din nou la Bug", spune Iorgu Stanescu, amintindu-si din nou vremurile deportarilor rromilor din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. S-a insurat cu Virginica pe cind aceasta avea 14 ani. „In legea noastra, ca asa este pe la noi. Avem de-acuma 50 de ani impreuna", ne spune mindra Virginica Stanescu, care intreaba curioasa pe ofiterul de stare civila cum va fi la casatorie. Adrian Tiba ii spune ca o va intreba daca vrea sa-l ia in casatorie pe mosu Iorgu, apoi ca le va citi din Codul Familiei. Cumnatul ei vrea insa sa afle cind vor primi banii. „In doua zile de la casatorie, familia face cerere, iar consiliul local da o decizie. Apoi, in 30 de zile de la aceasta decizie ar trebui sa vina si banii", explica Adrian Tiba.

„Ii vom sti care si cum sint"

Pentru autoritatile locale, oficializarea casatoriilor rromilor este de bun augur. „Este bine ca in acest fel ii vom sti mai bine care si cum sint, relatiile de rudenie, familiile", ne spune ofiterul de stare civila. Ne mai povesteste ca 14 cupluri de rromi nu vor beneficia de cei 200 de euro, fiind singurele casatorite cu acte, unele chiar de pe vremea lui Ceausescu. „Atunci ei puteau sa scape de armata, casatoriti fiind si cu copii. Asa ca s-au casatorit civil. Un altul, care nu putea sa ia o fata in casatorie pentru ca era minora, a luat-o pe sora ei mai mare ca sa scape de armata", isi aminteste rizind Adrian Tiba, care cunoaste destul de bine neamul Stanestilor. De aceste casatorii civile se bucura si doctorita Maria Ionita. Pentru ea este o ocazie numai buna de a afla starea reala de sanatate a acestor rromi. „De martea trecuta si pina simbata, au venit cam 50 de cupluri ca sa-mi ceara sa le fac certificatele prenuptiale. I-am trimis insa sa-si faca analize si radiografii. Voi sti si eu exact daca exista vreunul bolnav de TBC sau alta boala. Ii incurajez si eu sa-si depuna actele ca sa am si eu o evaluare", ne-a spus doctorita Ionita.

Doctor la tigani cu garda de corp

Cu problema evaluarii reale a starii de sanatate a rromilor se confrunta si alti medici de familie care au pe liste astfel de pacienti. Aproape 30 de medici au participat simbata trecuta, la Prefectura Iasi, la un seminar cu tema „Abordarea grupurilor defavorizate din perspectiva medicului de familie". Fiecare a avut ocazia sa-si expuna problemele cu care se confrunta in evaluarea medicala a pacientilor rromi, dar si sa afle lucruri despre istoria, traditiile si cultura rroma, expuse de un lector universitar din Bucuresti. Dupa 23 de ani de activitate ca medic de familie in Podu Iloaiei, doctorita Angela Daschevici spune ca acum se intelege bine cu pacientii ei de etnie rroma. „Cind intrau la mine in cabinet, le spuneam ca, daca ma respecta, ii voi respecta si eu pe ei. Au inteles pina la urma si ne intelegem bine acum. Sint foarte grijulii cu sanatatea lor, desi nu prea respecta recomandarile medicale. Cred ca lucrurile s-ar imbunatati foarte mult daca ar fi mai educati, ar merge la scoala si ar respecta macar unele reguli. Nici unul nu are deficit de inteligenta", ne-a spus dr. Daschevici. Nu aceeasi situatie era insa si in anii ‘90, cind aceasta a fost nevoita o perioada lunga de timp sa mearga cu garda de corp dupa ce a fost amenintata de rromi ca o vor omori si ii vor da foc la casa. Motivul a fost o „afacere" de zeci de milioane de lei pe care rromii o pusesera la cale cu sprijinul unor medici de specialitate din Iasi. „Obtineau certificate medicale cu diagnostice grele, adica diabet, cancer sau leucemie pentru copiii lor, si astfel primeau burse. Cind am inceput sa verific, m-am trezit cu o gramada de copii de-ai lor cu boli in faze terminale pe hirtie, dar sanatosi tun in realitate", povesteste doctorita din Podu Iloaiei.

Obiceiul maritisului prematur, arma de aparare a castitatii

Un moment interesant a fost oferit de lectorul universitar dr. Delia Grigore, de la Facultatea de Limbi Straine din cadrul Universitatii din Bucuresti. Ea a prezentat medicilor de familie ieseni istoria rromilor si a explicat medicilor de ce se spune rrom, si nu tigan. „60% dintre rromii din Romania sint vorbitori de limba rromani. Restul care nu vorbesc aceasta limba sint «castali», cum le spunem noi, adica au «limba de lemn». Pentru acestia din urma, termenul de rrom este complet strain si este la latitudinea lor sa-si spuna intre ei tigani sau sa fie numiti de altii tigani. In limba rromani nu exista insa termenul de tigan, ci de rrom, si de accea acesta este termenul corect", a explicat Delia Grigore. Aceasta a adaugat ca termenul de „tigan" a aparut pentru prima data in 1608, intr-o manastire din Georgia, din Imperiul Bizantin, cind un calugar a scris despre un grup de nomazi din apropierea asezamintului. „Acest calugar i-a numit pe acei nomazi «atiganos», care inseamna «de neatins», adica sa nu fie atinsi, ca sint eretici care citesc in stele, in palma si fac vraji. Termenul a devenit mai tirziu «atigan», apoi «tigan»", a spus Delia Grigore, specialista in antropologie rroma, cultura, traditii si literatura rroma si cu un doctorat in domeniul caldararilor. Ea a explicat si cum a aparut obiceiul casatoriei fetelor de la virste fragede. „La rromi, castitatea femeilor este deosebit de pretuita. Ca sa se apere impotriva abuzurilor boierilor asupra tinerelor rrome, tiganii, care erau robi ai boierilor, isi casatoreau fetele din adolescenta. Anul «dezrobirii» rromilor a fost 1856, dar unii boieri moldoveni adepti ai reformelor, printre care Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, au luat-o chiar inaintea decretului si si-au eliberat robii rromi de pe mosii inaintea acestui an", a mai spus Delia Grigore.

Publicitate și alte recomandări video