Ultimele doftoroaie

Traim intr-o lume in care industria farmaceutica a reusit sa o intreaca pina si pe cea petroliera, la capitolul profit. De la medicamente cunoscute pina la medicamente nou aparute pe piata, de la pastile accesibile pina la cele mai scumpe, le regasim pe toate in farmacii. Exista insa si persoane, deloc putine, care nu au incredere in nimic din toate acestea, ci doar in ceea ce stiu "din batrini". Daca unii chiar au ajuns la spital pentru ca au folosit tratamente dupa ureche, altii spun ca s-au vindecat de boli grave apelind la leacurile babesti, al caror rezultat era unul verificat deja in sat.

Reporterii "Ziarului de Iasi" au mers la intimplare in mai multe sate, in cautare de "doftoroaie". Sint acele femei care cunosc leacuri pentru tot felul de boli si la care apeleaza toata lumea din sat, in disperare de cauza.

Desi numarul doftoroaielor a scazut odata cu trecerea timpului, mergind din poarta in poarta reporterii au ajuns sa discute cu doua dintre cele considerate mai cunoscute. Doamna Viorica din Scinteia nu a mai fost de peste 20 de ani la medic, si spune ca a reusit nu doar sa se trateze de boli grave, ci si sa isi ajute familia si vecinii. Si doamna Margareta din Probota este cunoscuta pentru leacurile sale, vecinii ei spunind ca au reusit sa scape de multe suferinte grave dupa ce i-au urmat sfaturile.

Camara de doftoroaie

Doamna Viorica, "vraciul" comunei Scinteia

Pe doamna Viorica Hudescu, in virsta de 64 de ani, din Scinteia, am gasit-o cu ajutorul vecinilor. "Vedeti ca sta chiar aici, unde e poarta galbena, o femeie care se ocupa cu leacuri din astea", ne indruma o localnica. "A fost invatatoare", ne incurajeaza, parindu-i-se ca sintem sceptici.

Strigam la poarta si apare imediat doamna Viorica, doftoroaia satului Scinteia, care ne primeste in curte cu voie buna. La inceput a ris atunci cind a aflat ca vrem sa ne spuna si noua citeva dintre retetele ei pe care le foloseste de-o viata. A acceptat, totusi, sa ne vorbeasca, iar in mai putin de doua ore am notat peste 30 de leacuri pentru boli din cele mai cunoscute, de la afectiuni usoare si pina la cele grave.

A inceput sa invete plantele si leacurile in anul 1994, pe linga ce stia din batrini, pentru ca s-a simtit atrasa de medicina naturista. Asa a ajuns ca in ultimii 20 de ani sa mai mearga la doctori doar daca e vorba de oftalmolog sau ecografii, radiografii. In rest, femeia spune ca a reusit sa vindece orice afectiune, inclusiv un fibrom uterin cit un pumn. "Lumea vine la mine, de multe ori, in disperare de cauza. Se duc oamenii la medic si, daca vad ca nu le trece sau daca au probleme cu copiii, vin si ma roaga sa le spun ce sa ia si cum se prepara ca sa le fie bine", a explicat doamna Viorica.

Extrem de energica, ea isi ascunde cu brio virsta si ne arata de fiecare data tot felul de plante rare cultivate in gradina, dar si solutii preparate si depozitate cu mare grija in camara de doftoroaie.

"Fara rugaciune nu se reuseste"

Alifia de galbenele este cea care a facut-o cunoscuta, ne spune ea zimbind, si ne explica la ce se foloseste crema si cum se poate face. "Alifia de galbenele se prepara din osinza de porc si din galbenele. Se pun la fiert patru miini de planta, de la virf in jos sa masoare zece centimetri, cu floricele, si o lingura de osinza de porc, fara nimic altceva. In punctul de fierbere se trage cratita si se lasa timp de 12 ore asa. Se depoziteaza in vase si se poate tine in camara chiar si doi ani. Apoi, cind e nevoie, se reincalzeste numai cit sa poata fi strecurata prin tifon. E buna pentru orice fel de rana deschisa. Pot sa va spun ca s-au vindecat si oamenii, dar si caii cu ea. O folosesc de zece ani", a spus zimbind doamna Viorica.

A doua reteta pe care femeia o foloseste in mod frecvent si o recomanda este infuzia de ceai din planta coada-soricelului. "O floricica la cana infunzata timp de 30 de secunde, asa se face, si se bea o cana dimineata si una seara. E bun pentru orice fel de afectiune genitala, in special pentru uter fibromatos. Eu am fost diagnosticata cu fibrom uterin extrem de mare, cit un pumn, si cu reteta aceasta am reusit sa imi rezolv problema. Dupa trei ani, cu ajutorul tratamentului acesta, am reusit sa scap de formatiune, se micsorase de aproape nu se mai vedea, era cit un simbure, si am scapat de operatie", povesteste bucuroasa doamna Viorica.

Precizeaza insa ca acest ceai nu este recomandat femeilor care au varice, pentru ca risca sa se coaguleze singele. Pentru chisturi sau cancere, doamna Viorica ne spune alt leac. "Se pun o suta de grame de galbenele, flori uscate, o suta de grame de urzica tinara, uscata, si o suta de grame de coada-soricelului. Se fac infuzii trei, patru cani pe zi, se poate bea chiar si doi litri in primele doua luni, si se merge cu tratamentul pina la minimum sase luni apoi, macar doua cani pe zi. Se bea fierbinte, cu inghitituri mici. Si aici trebuie si credinta, va spun sigur: fara rugaciune si credinta in Dumnezeu nu se reuseste", a adaugat hotarita femeia.

Si, in special, pentru cancerul la stomac si pentru cel la esofag, ne dicteaza un alt leac, de aceasta data facut din radacina de obligeana. "Se mesteca la fiecare ora, de macar sapte-opt ori pe zi, cite trei centimetri de radacina de obligeana. Si e buna si pentru cancerul plaminului, dar doar se mesteca, nu se inghite. Este acrisoara, iar tratamentul se face tot asa, pina la sase luni cel putin", a mai adaugat femeia. In completare la schema de tratament naturist pentru cancer se poate lua si o lingurita de propolis pe piine dimineata, la prinz si seara, continua femeia.

Pentru fracturi se foloseste intotdeauna radacina de tataneasa, ne explica mai departe doamna Viorica. Se face o crema, ca cea de galbenele, adica se pun o lingura cu virf de osinza de porc si patru radacini de tataneasa rase sau tocate, iar in momentul fierberii se ia cratita de pe foc si se lasa timp de 12 ore. "Apoi omul se maseaza cu crema aceasta acolo unde a avut fractura, iar oasele se sudeaza foarte bine. Este verificata pe om, stiu sigur ca ajuta", ne asigura doamna Viorica.

Lutul care iti "trage raceala"

Daca pentru durerile de spate si genunchi se aplica in zona frunze de brusture facute cu sucitorul, pentru reumatism se infuzeaza coaja de salcie, spune femeia, avind rol de aspirina. Infuzia se face pina la cinci minute, intrucit coaja este amara. Leacuri exista si pentru diabet si pietre la rinichi, troscotul si coada-calului fiind plantele folosite in tratarea acestor afectiuni, potrivit femeii. Doamna Viorica sustine ca plantele au rol de remineralizare si de eliminare a toxinelor. "Dumnezeu da in jurul casei planta de care are omul nevoie ca sa isi trateze boala. Si eu am scapat de pietre la rinichi, puteti vedea ca am peste tot in curte plante. Pentru boli grave, cum e piatra la rinichi, se infuzeaza si doi litri pe zi", a precizat femeia.

Doamna Viorica stie retete si pentru scaderea tensiunii. Astfel, se face infuzie timp de doua saptamini cu ceai din planta talpa-gistii si se poate infuza si paducel, flori, patru-cinci fructe si frunze. "Am avut un vecin, de la 26 tensiune a ajuns la 16 dupa ce a folosit talpa-gistii. Iar pentru circulatie cerebrala am o reteta simpla, din macerat de visc. Se pune la macerat de seara o cana la un litru de apa, apoi dimineata se strecoara si se bea ziua caldut la temperatura camerei. Trei saptamini cite trei cani pe zi, doua saptamini cite doua cani pe zi si o saptamina o cana pe zi", a mentionat femeia.

Si argila este foarte buna pentru tratarea unor afectiuni, ne explica doamna Viorica. Insa nu orice argila, ci aceea care popular se mai numeste huma, nu trebuie sa fie din aceea pentru caramizi, spune ea. Pentru ca potoleste arsurile, se foloseste la ulcere si la afectiuni biliare, amestecul infuzat de argila cu rostopasca, urzica, galbenele si otet de mere fiind bun, in general, pentru sanatate, conform femeii. "Si la copiii mici se fac acele cataplasme, adica se ia o pinza de bumbac, se inmoaie in apa calduta, se pune pe pieptul copilului si se pune argila, se acopera si in 24 de ore trage raceala. E ca o turta, va spun ca am adus cu sacul argila si am folosit", a povestit doamna Viorica.

Negii se ung intotdeauna cu zeama radacinii de rostopasca, iar parul se clateste cu frunze de nuc, pentru ca matreata sa nu apara, sau urzica, brusture ori salvie, pentru ca radacinile parului sa fie puternice: acestea sint doar citeva dintre leacurile stiute de doamna Viorica si pentru podoaba capilara.

Siminoc pentru balonari

Doamna Margareta, "doftoroaia" de la Probota

O alta "doctoroaie" vestita la care am ajuns este Margareta Costachescu, din Probota, in virsta tot de 64 de ani. "Eu am avut un accident cerebral si de atunci am tot facut tratamente pentru dureri de cap si circulatie cerebrala. Ma saturasem de pastile si am rugat-o sa imi spuna de un ceai, ceva, sa ma ajute. Mi-a dat o solutie, m-am uns si m-au mai lasat durerile", ne spune o localnica din Probota. La citeva case mai in vale am gasit-o pe doamna Margareta intinzind rufe in curte. A acceptat sa isi amine treaba si sa ne spuna cite ceva despre ceaiurile pe care le foloseste si pentru care este cunoscuta. "Pentru dureri de cap folosesc alcoolul sanitar. Pun buruieni, frunza de vie, hrean, morcov radacina, curcubitica si floare de galbenele intr-o sticla, torn alcool si las la macerat. Si apoi e bun si pentru dureri de cap, dar si pentru dureri de sale, cum se spune", a explicat doamna Margareta.

Pentru tensiune crescuta are si ea un leac: busuioc, cimbru si apa. "La un litru de apa se pun o crenguta de busuioc si una de cimbru, se face ceai si se bea o cana pe stomacul gol, ca sa scada tensiunea. Se bea pina cind se simte omul mai bine", a adaugat femeia. In ceea ce priveste febra, pentru frectii se umple o sticla cu petale de trandafir mirositor, se adauga otet cit cuprinde, si apoi se maseaza pentru ca febra sa scada, solutia fiind buna si pentru copii.

Baile la picioare se fac iarna, mai ales, cu rugii uscati de la rosii. Se fierb rugii, se pun in lighean, iar in timp ce se face baia la picioare, omul se acopera ca sa transpire si sa scape de raceala, a afirmat femeia. Si pentru durerile de burta, diaree si balonari exista leacuri, potrivit doamnei Margareta. "La un litru de apa se pun trei, patru crengute de sunatoare sau pojarnita si se ia ceaiul de pe foc atunci cind da in clocot. Se bea o cana pe stomacul gol, dimineata, cite zile e necesar pentru ca diareea sa se opreasca. Iar cind esti balonat, pui o crenguta de siminoc cu floare in capat la jumatate de litru de apa si bei pe loc ceaiul cind te simti rau", a continuat ea.

Retete transmise din mama in fiica

Pentru detoxifierea organismului doamna Margareta recomanda un ceai facut din galbene, cit trei degete la un litru de apa, iar pentru ulcioare si afectiuni oculare ne spune sa folosim apa de vie. "Acolo unde curge, legam sticla, care trebuie sa fie din sticla, nu plastic, si lasam sa se umple, cit este. Apoi punem la copii la ochi cind au urcior sau cind au ceata pe ochi, si le trece", a explicat femeia.

Doamna Margareta spune ca a invatat leacurile din batrini si ca acestea se dovedesc a fi folositoare, mai ales in zilele noastre cind banii sint putini, iar pastilele scumpe. "Pe astea le folosea si mama, le-am preluat si eu, le stiu si din batrini. Folosim leacuri babesti, cum se numesc, decit sa dam multi bani pe pastile si sa ne trezim ca ne imbolnavim apoi de altele", a spus zimbind doamna Margareta.

Dupa discutia cu doamna Margareta am oprit si noi periplul prin sate, pentru a merge si a cere parerea si unui specialist.

––-

Specialistii sint sceptici

* "Medicina naturista nu poate inlocui medicamentele", spune prof. dr. Ostin Mungiu

In timp ce doftoroaiele cred cu tarie in retetele ramase de la batrini si sustin ca rezultatele sint sigure, specialistii afirma ca astfel de plante pot doar ameliora, nu si vindeca.

"Ele pot fi utile, in sensul de a ajuta o medicatie. Pot calma stari usoare, dar nu pot vindeca boli declansate. In primul rind este necesar diagnosticul clar, iar acesta nu ti-l pot spune babele. Ne-am intoarce in Evul Mediu si, de altfel, de atunci si pina acum au mai ramas doar citeva retete cunoscute, precum musetel, tei, cacao, care si-au dovedit proprietatile. Pentru ca procentul de substanta activa difera foarte mult in aceste plante in functie de locul de unde provin, daca sint culese din deal sau vale, de la munte sau cimpie, si tot asa. Sa le folosesti e mai mult decit nimic, dar nu trebuie sa exageram si sa dam impresia ca medicina naturista o poate inlocui pe cea alopata, ca poate inlatura medicamentele. Asa ceva nu se poate", a conchis prof. dr. Ostin Mungiu, presedintele Asociatiei de Algeziologie din Romania si profesor in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie Iasi, disciplina Farmacologie-Toxicologie-Algeziologie.