O alianta panslava ar prinde in chingi Romania

Rusia si Belarus au semnat acordul de uniune in decembrie 1998, insa intelegerea a avut, pina acum, putine efecte concrete. Tratatul vorbeste despre "apropierea spirituala si destinul istoric comun" al popoarelor din Rusia si Belarus, stipulind, in acest sens, "aspiratia" lor catre "o unificare ulterioara". La acea vreme, oficiali de la Kremlin au dat asigurari ca "nu se pune problema unei armate unite sau a unui buget comun". Uniunea vamala aduce pierderi celor doua state, politica monetara nu functioneaza, iar relatiile politico-militare, in aspectele lor esentiale, nu fac obiectul tratatelor cu caracter general, desfasurindu-se conform prevederilor tratatului bilateral.
Poate fi insa panslavismul ortodox o initiativa de viitor, cita vreme exista o eterogenitate evidenta a optiunilor politice si economice in rindul statelor ce ar putea face obiectul acestei cooperari? Greu de spus. Practic, se poate spune ca singurul stat avantajat de o asemenea forma de cooperare este Rusia, tara careia ii lipseste, insa, vitalitatea economica pentru a-si putea cistiga "adepti". De altfel, intentia de extindere a Uniunii nici nu a fost formulata explicit de catre Kremlin. Deocamdata, insa. In conditiile in care Ucraina nu va primi nimic in schimbul neutralitatii sale, putine lucruri ne-ar putea impiedica sa presupunem ca acest stat nu va cocheta cu ideea unei Uniuni de acest tip. In aceste conditii, Romania si Bulgaria, dar in special prima, ar fi prinsa ca intr-un cleste.
Analistul politic Cornel Codita apreciaza ca, totusi, votul precipitat din Parlamentul iugoslav in favoarea aderarii la Uniunea Rusia-Belarus este, mai degraba, un gest disperat. "Dupa ce au luptat pentru a-si pastra independenta fata de Moscova in cele mai negre vremuri ale razboiului rece, dupa ce au fost primii care au beneficiat de avantajul circulatiei libere, dupa ce au construit bunastare individuala si o economie moderna pe relatia cu vestul Europei, si nu cu Estul, este greu de crezut ca ceea ce vor cetatenii este uniunea cu Rusia si Belarus", apreciaza acesta.
Nu trebuie, desigur, sa ignoram total ideea Uniunii Rusia-Belarus-Iugoslavia. Din punctul de vedere al Romaniei, daca o asemenea uniune ar deveni efectiva juridic si recunoscuta international s-ar produce cea mai semnificativa schimbare de mediu geostrategic si de securitate din perioada post razboi rece. Ea ar face din integrarea noastra in NATO o urgenta, pentru propria securitate si stabilitatea regionala. De asemenea, ea ar ridica semnificativ importanta relatiei cu Ungaria, ca stat membru al Aliantei Nord-Atlantice, si cu statele neutre (pentru cit timp vor fi asa) Ucraina si Bulgaria, ca puncte de sprijin ale unui nou echilibru zonal. ( M.B. )