Rezultatele anchetei privind prabusirea elicopterului SMURD

Chestorul principal Vasile Gabriel Nita, subsecretar de stat in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor a prezentat ieri rezultatele anchetei privitoare la prabusirea elicopterului SMURD Iasi. „Pentru stabilirea cauzei care a determinat producerea catastrofei a fost necesar sa reconstituim profilul zborului, pe baza informatiilor obtinute dupa investigatiile de la locul catastrofei, expertizarea tehnica, analiza parametrilor de zbor si a convorbirilor radio si analiza declaratiilor martorilor”, a declarat Nita. Rezultatele raportului au exclus problemele tehnice sau greselile de pilotaj, accidentul fiind considerat ca datorindu-se exclusiv conditiilor meteo. In urma accidentului, petrecut la inceputul lunii ianuarie, si-au pierdut viata patru persoane, pilotul, copilotul, medicul si asistenta, toti membri ai echipajului.
Cum au decurs pregatirile zborului
Ziua de 9 ianuarie a inceput pentru echipajul SMURD la fel ca toate celelalte. Elicopterul EC 135 P2 avea planificat un zbor de verificare tehnica de rutina, pe durata a maximum 10 minute. Pe parcursul acestora, pilotii urmau sa verifice comportarea aparatului in cazul zborului stationar la punct fix, reproducindu-se conditiile aterizarii in cursul unei interventii si zborul in tur de pista, corespunzator zborului in conditii normale. „Pregatirea aeronavei s-a executat in volum complet si a fost consemnata in Carnetul de lucru si in Fisa de pregatire pentru zbor”, s-a mentionat sec in raportul comisiei de ancheta. Concret, aparatul functiona in parametri normali, avind de altfel doar 44 de ore de zbor de la ultima revizie tehnica. Pilotii erau pregatiti pentru zbor, neexistind probleme legate de acestia. Faptul ca pilotul Valentin Stanescu era absolvent al facultatii de inginerie aerospatiala si cu o experienta de 1.500 de ore de zbor reprezenta un argument suplimentar in favoarea pregatirii optime a echipajului. La rindul sau, copilotul zburase peste 750 de ore, 100 dintre acestea fiind efectuate pe aparate de tipul EC 135. Cei doi piloti erau insotiti, conform procedurilor standard, de medicul Liliana Puiu si de asistenta acesteia, Mioara Hauta. La momentul decolarii, vizibilitatea era de aproximativ 1.000 de metri, iar limita inferioara a plafonului de nori se afla la 100 de metri.
Aruncat in sus cu 11 metri pe secunda
Conform filmului prezentat de anchetatori, ultimul zbor al elicopterului SMURD a durat aproximativ trei minute. Aparatul s-a ridicat de la sol la ora 9:15. In scurt timp, aparatul a atins altitudinea de 190 de metri si viteza de 100 km/h. Dupa un minut si jumatate de zbor, elicopterul a intrat intr-o masa de aer cetos, vizibilitatea scazind puternic. „Apreciem ca echipajul nu a putut sesiza oportun intrarea in zona de vizibilitate scazuta pentru a evita acest lucru, fapt confirmat de convorbirile radio”, a spus Nita. Elicopterul a virat spre dreapta, probabil pentru a iesi din fuiorul de ceata si pentru a se reindrepta spre platforma de decolare-aterizare. La iesirea din viraj, la doua minute si 20 de secunde de la decolare, aparatul ar fi fost prins intr-un curent ascensional deosebit de puternic, care l-a aruncat cu 180 de metri mai sus, in doar 17 secunde. Adica cu 11 metri pe secunda. Practic, in minutul 2:37, elicopterul se gasea la o altitudine de 370 de metri. Totodata, viteza aparatului pe orizontala a ajuns spre zero, acesta deplasindu-se aproape numai vertical.
Pilotul aprecia ca elicopterul coboara, in timp ce secundul sustinea contrariul
Din acest moment, controlul pilotilor asupra aparatului a devenit practic nul, ultimele zeci de secunde de zbor reprezentind doar o numaratoare inversa pina la prabusire. Aflati in fuiorul de ceata, aruncati brusc la o altitudine dubla fata de cea obisnuita de zbor, pilotii nu au mai stiut ce se intimpla cu aparatul si unde se afla in raport cu solul. Anchetatorii au precizat, in baza discutiilor dintre cei doi membri ai echipajului, ca pilotul aprecia ca elicopterul coboara, in timp ce secundul sustinea contrariul. Ajuns la altitudinea de 370 metri, elicopterul a fost prins intr-un curent de aer intreptat spre sol, la fel de puternic ca cel care propulsase aparatul in sus. „Acest fapt se datoreaza prezentei a doua mase de aer, una rece si una calda, care produc curenti de forfecare caracterizati de viteze verticale mari si zone turbionare, ceea ce explica cresterea accentuata a altitudinii si posibilele informatii contradictorii de la bord”, a explicat subsecretarul de stat. Concret, elicopterul s-a confruntat initial cu un curent de aer foarte puternic care l-a aruncat in sus si imediat cu un al doilea la fel de puternic care l-a trintit la pamint.
„Echipajul a incercat sa scoata aeronava din zborul critic, dar nu a reusit”
Elicopterul s-a indreptat spre sol, in unghi de picaj, clatinindu-se atit pe laterala, cit si in plan longitudinal. In minutul 2:40, la altitudinea de 212 metri, in plina prabusire a elicopterului, inregistratorul parametrilor de zbor s-a intrerupt, filmul evenimentelor fiind reconstituit doar din discutiile dintre membrii echipajului, observatiile ulterioare accidentului si declaratiile martorilor. „Putem aprecia ca, pe toata durata zborului descendent, echipajul a incercat sa scoata aeronava din zborul critic, dar nu a reusit. Conditiile meteorologice de zbor au facut ca timpul de luare a deciziei sa fie mai mare ca timpul ramas pina la impact”, a mentionat Nita.
La aproximativ trei minute de la decolare, elicopterul s-a prabusit. In urma impactului, structura de rezistenta a aparatului a fost distrusa, iar rezervorul de combustibil s-a spart. Elicopterul a fost proiectat la o distanta de 30 de metri, elicea principala continuind sa se invirta. Elicea i-a imprimat intregului aparat o miscare de rotatie violenta, la al doilea impact cu solul elicopterul pulverizindu-se. Resturile aparatului au fost imprastiate pe o raza de 50 de metri. Anchetatorii nu au precizat clar modul in care a avut loc impactul cu solul.
Sesizare catre „Eurocopter”
Concluziile raportului au exclus orice eroare umana dintre cauzele accidentului. Pregatirea pilotilor, organizarea si desfasurarea zborului tehnic au fost apreciate ca ireprosabile. Anchetatorii au apreciat ca aparatul a functionat normal, fara defectiuni care sa afecteze siguranta zborului. Comisia de ancheta a propus adresarea unei sesizari catre firma „Eurocopter”, producatoarea aparatului, pentru ca aceasta sa elimine pe viitor posibilitatea decuplarii inregistratorului de bord. Totodata, s-a propus neangajarea raspunderii penale a personalului care a exploatat elicopterul, precum si acordarea drepturilor materiale cuvenite membrilor echipajului decedati in urma accidentului. „Deocamdata, nu am primit nici o informare din partea comisiei de ancheta, ceea ce stim acum rezumindu-se la declaratiile de presa facute la Bucuresti. Asteptam in zilele urmatoare detalii referitoare la continutul raportului”, a incheiat prefectul Radu Prisacaru.
Un fost pilot militar: „Curentii de forfecare sint o ipoteza convenabila tuturor”
Concluziile raportului au fost puse sub semnul intrebarii de un fost pilot de elicopter. Fost pilot militar, cu peste 2.000 de ore de zbor si autor al unor studii si lucrari privind securitatea zborului, Petru Litiu a apreciat ca accidentul s-ar fi putut datora unei manevre riscante efectuate de piloti. Concret, accidentul ar fi putut surveni in urma unui „quick stop”, respectiv a unei manevre de frinare brusca a elicopterului. Pilotii ar fi cabrat aparatul, reducind totodata puterea motoarelor. La sfirsitul manevrei, elicopterul ar fi ajuns intr-o pozitie aproape perpendiculara pe sol, coada aparatului fiind indreptata in jos, la o distanta foarte mica de pamint. Prezenta zapezii ar fi jucat feste pilotilor, acestia apreciind gresit distanta fata de sol, ceea ce a provocat prabusirea. „Concluziile raportului nu ma conving. Curentii de forfecare sint o ipoteza convenabila tuturor: «asta e, nu ne putem lupta cu natura». Curentii de forfecare apar in anumite conditii meteo, care nu se regasesc in situatia data. Raportul nu explica dira de 50-70 metri, perfect vizibila la sol, inexplicabila in scenariul prezentat de anchetatori, dar valabila in cazul manevrei de care vorbeam. Am mai afirmat o data ca cea mai plauzibila cauza o consider eroarea de pilotaj si imi mentin opinia. Pentru familiile celor care au murit este important adevarul, nu concluziile de ochii lumii, care sa nu deranjeze pe nimeni”, a spus Litiu. (N.M.)