Romania din campania electorala germana

vineri, 16 septembrie 2005, 23:00
3 MIN
 Romania din campania electorala germana

Dupa esecul referendumurilor din Franta si Olanda asupra legii fundamentale europene, germanii au devenit mai sceptici. 40% dintre germani resping ideea continuarii procesului de extindere a Uniunii Europene. De remarcat ca 66% nu sint de acord cu aderarea Romaniei, in vreme ce numai 59% se pronunta impotriva integrarii Bulgariei. Reticenta opiniei publice germane fata de Romania este explicata de cotidianul „Die Zeit”. „Doar doua procente din romani traiesc la nivelul la care traiesc astazi germanii, 20% la nivelul la care se aflau germanii in 1965, iar 50% la nivelul din 1955. Restul traiesc in conditiile Germaniei din 1980.” Un alt motiv care ar justifica neatractivitatea Romaniei ar fi, potrivit Angelei Merkel, lidera crestin-democratilor (CDU), posibilitatea ca, dupa aderare, mina de lucru ieftina romana sa invadeze piata muncii germane si sa determine cresterea si mai mare a numarului somerilor. Faptul denota o anumita doza de populism a Angelei Merkel, deoarece Germania a avut grija sa nu dea drept de munca romanilor pina in 2014.
Opozitia, necrutatoare
Cele mai multe amenintari la adresa aderarii Romaniei au venit din partea Uniunii Crestin-Democrate (CDU), favorita in alegerile parlamentare din aceasta toamna. Inca de la sfirsitul lunii mai, CDU era pusa pe fapte mari. Partidul de opozitie avea intentia sa ceara Uniunii Europene suspendarea planurilor de admitere a Romaniei si Bulgariei, daca Franta va respinge Constitutia europeana. „Pozitia noastra este clara: aderarile Bulgariei si Romaniei trebuie aminate, daca francezii vor vota NU” la referendumul asupra Constitutiei europene, a fost pozitia comunicata de purtatorul de cuvint al CDU in Bundestag pe problemele UE, Peter Hintze. Iar Herr Peter Hintze a ramas ferm pe pozitii. „Uniunea Crestin-Democrata priveste cu scepticism aderarea Romaniei la UE”, a declarat el, accentuind faptul ca Parlamentarul European considera ca aderarea prematura a Romaniei si Bulgariei nu le slujeste nici macar locuitorilor fostelor tari comuniste. Ulterior, Angela Merkel s-a hotarit sa mai dea o sansa Romaniei. „Cele doua vor intra in Uniunea Europeana in momentul in care vor indeplini toate angajamentele luate.” Totusi, declaratiile ei nu ne linistesc, deoarece toata lumea stie ca nici cele 10 state noi membre UE nu si-au indeplinit „toate angajamentele luate”, ba chiar si vechii membrii UE au de furca cu legislatia de la Bruxelles, inclusiv Germania.
Insa aliatul CDU, Uniunea Crestin Sociala (CSU) ramine neinduplecat. Liderul CSU, Edmund Stoiber inca mai ameninta ca va bloca in Camera Superioara a Parlamentului german ratificarea acordurilor cu cele doua tari programate sa adere la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Aceeasi parere o are si Guenther Beckstein, ministru de Interne in landul Bavaria, controlat de conservatorii din CDU, si unul dintre favoriti pentru ocuparea functiei de ministru federal de Interne in cazul unei victorii CDU.
Singura raza de lumina pare sa vina din partea liberal-democratului german Wolfgang Gerhardt, candidat cu sanse reale la functia de ministru de Externe in cazul victoriei CDU in alegerile parlamentare. Gerhardt a declarat ca procesul de extindere a Uniunii Europene trebuie sa continue cu aderarea Romaniei si a Bulgariei.
Puterea, schimbatoare
Unul din cei mai importanti aliati ai Romaniei in procesul de integrare a fost cancelarul german Gerhard Shroeder. A fost, pentru ca acum nimic nu mai este sigur. Daca imediat dupa esecul votarii Constitutiei Europene Schroeder cerea imperativ statelor membre sa nu spuna „Nu” Romaniei si Bulgariei, acum liderul politic de la Berlin si-a schimbat tonul. In plina campanie electorala, actualul cancelar si-a exprimat public dubii ca data aderarii va putea fi respectata. Pe de alta parte, cancelarul social-democrat al Germaniei a avertizat ca sistarea procesului de extindere a UE ar putea favoriza aparitia unor „noi nationalisme” in Europa de Est. Schroeder a mai declarat ca in Bulgaria si Romania, revirimentul nationalismului ar putea genera „separatisme”. (Oana BURGHELEA)

Comentarii