Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

Teiul, copacul care linisteste nervii

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Despre tei se pot spune multe: la romani este considerat un copac sfint fiind folosit la unele sarbatori ca si protector al casei; ceaiul din flori care este cel mai popular ceai, care calmeaza nervii sia duce somnul cel odihnitor; copac care aduce hrana pentru albine si iar mierea extrasa de acestea putind fi utilizata in diverse scopuri terapeutice; si nu s-a spus totul inca. Cercetari recente au aratat ca inhalarea mirosului de flori sub coronamentul unui tei poate induce stari de calm si provoaza un somn odihnitor.

    Teiul se prezinta in padurile noastre sub forma a trei specii: teiul rosu, Tilia cordata, teiul argintiu sau alb, Tilia tomentosa si teiul mare, Tilia platyphyllos. Arborele are in jur de 40 de metri cu o coroana ca un glob si deasa. Frunzele sint in forma de inima iar florile sint alb-galbui cu miros placut. Toate cele trei specii sint cultivate si ornamental.

    Despre acest copac se mai poate spune ca nu este fulgerat sau trasnit niciodata datorita magnetismului sau diferit de al celorlalti copaci. De aceea pe timp de furtuna teiul este foarte bun ca adapost. Umbra acestui copac este cea mai placuta si racoroasa dintre toti copacii si nu provoaca raceli sau alte incoveniente.

    Ce folosim de la tei?

    De la tei se recolteaza florile care dau un produs vegetal uscat cu miros placut de miere si gust dulceag si usor astringent. Florile, cu sau fara bractee, se recolteaza incepind cu jumatatea lui iunie de la Tilia plathphyllos care infloreste primul. La distanta de aproximativ doua saptamini se recolteaza Tilia tomentosa si in iulie Tilia cordata care este ultimul care infloreste.

    Frunzele teiului, atunci cind sint tinere, se folosesc in alimenatatie in locul frunzelor de vie la infasuratul sarmalutelor.

    Un alt produs folosit de la tei este lemnul moale si usor de prelucrat. Este utilizat si de mesterii populari si in confectionarea mobilierului.

    Din scoarta se extrag fibre pentru legat in viticultura si pomicultura dar si pentru fabricarea de fringhii si rogojini.

    Cum folosim florile copacului?

    Ceaiul de tei este emolient datorita mucilagiilor, diaforetica si smasmolitica datorita flavonidelor si usor sedativa asupra sistemului nervos datorita farnesolului. Activeaza bine in starile cauzate de tulburari nervoase fiind un remediu blind.

    Ca infuzie poate fi folosit ca expectorant in bronsite, sedativ nervos in insomnii si stari de tensiune psihica iar infuzia usoara de tei este recomandata copiilor nervosi. Decoctul de flori de tei folosit sub forma de comprese care au rol de a  calma durerile locale.

    In amestec cu alte plante dau produse de tipul ceiurilor calmante impotriva tulburarilor cardiace, sedative sau sudorifice.

    Frumusete la puterea a treia

    In cosmetica ceaiul de tei are proprietati in combaterea cearcanelor. Se folosesc comprese muiate in infuzie calduta si concentrata de flori de tei aplicate pe ochi timp de 10-20 de minute.

    Baile de relaxare pot include si esenta de tei sau florile scufundate in apa de baie. Aduc calm si liniste alungind stresul unei zile obositoare.
    Mierea de albine din flori de tei este utilizata pentru tenurile imbatrinite, ridate in amestec cua lte ingrediente naturale. (Sandu MARIN)


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    O acuzaţie extrem de gravă

    Cosmin PAȘCA

    O acuzaţie extrem de gravă

    Dacă a minţit, fostul preşedinte trebuie să plătească scump momentul de iresponsabilitate. Dacă nu a minţit, e vai de noi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Despre ingrat

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Despre ingrat

    E acel mărinimos care, prin acţiunile lui altruiste, a pus, de la bun început, problema apariţiei - fie şi ipotetice - a gratitudinii la un moment dat (în timp). Generosul respectiv a stârnit întreaga tevatură, prin obsesiile sale caritabile şi neegoiste.

    Oraşul din octombrie (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Oraşul din octombrie (II)

    Nu are sens să demontăm aici miturile urbane (sau nu), ce alimentează această centrifugă a inteligenţei din regiunea noastră spre alte zări, când resorturile acestei mobilităţi ţin mai degrabă de imaginea de marcă negativă a Moldovei, construită cu meticulozitate în cadrul diverselor geometrii teritoriale ale României şi inoculată moldovenilor timp de decenii: la Bucureşti e centrul, Ardealul e civilizat,Banatul e fruncea. 

    Un apanaj de sinucigaş

    Ghenadie NICU

    Un apanaj de sinucigaş

    Presa, în enclave cum e asta care se pretinde stat independent, e o bâtă la dispoziţia politicului, un mercenariat în fond. Un fel de serviciu de presă, pe zeci de parohii, toate cu moţ, desigur, afectând echidistanţa, libertatea de opine, drapată, într-un cuvânt, sub stratul acesta colorat şi, vai (deşi prin părţile locului nici nu se poate altfel), cât se poate de emfatic.

    pulspulspuls

    Cine plânge la Iaşi după ieşirea lui Vlaga în bălăriile politichiei

    Cine plânge la Iaşi după ieşirea lui Vlaga în bălăriile politichiei

    Precipitaţii abundente cu lacrimi mari şi rotunde la mal cică s-ar fi înregistrat ieri într-un anumit berou de sinator de Iaşi, dar şi într-unul de advocat fost prifect şi stripăr, stimaţi telexpectatori. 

    Caricatura zilei

    Spitalul de urgenta

     

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Un individ isi ia ziarul dimineata sa-l citeasca. La rubrica decese e un anunt in care scrie ca a murit. Isi ia telefonul si isi s (...)

    Intrebarea zilei

    Ce reproșuri aduceți autorităților locale?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.