Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Nevroza balcanica

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Psihanalistul Vasile Dem. Zamfirescu, profesor, traducator al lui Freud si Jung, editor (director la editura TREI, specializata in psihanaliza si psihoterapie), autor al unor lucrari substantiale in domeniu (apropiat, in perioada de formare intelectuala, de Noica), se dovedeste si un inspirat analist al nevrozelor sociale. Ultima sa carte, Nevroza balcanica, un volum de eseuri, publicate initial in „Dilema" si „Dilemateca", se citeste cu deosebit interes si indeamna la reflectii si (auto)evaluari profitabile. Desigur, cartea nu se adreseaza romanului satisfacut de sine (fie el politician, administrator, intelectual-slujbas la stapani cu bani sau putere), ci putinilor indivizi care admit ca pot face greseli de (auto)diagnoza si sunt dispusi sa-si psihanalizeze conduita, apeland la textele unui supervizor avizat. Nu recomand cartea celor pe care Nicolae Turtureanu i-a „psihanalizat" acum cateva zile, in aceasta pagina, adunandu-i sub o palarie veche si mereu noua („oportunistii") si nici celor care se intrec sa caute justificari delatorilor cu patalama, stiu ei de ce.

    Ce este „nevroza balcanica"? Sintagma a intrat in vocabularul cercetatorilor in stiintele sociale din Romania inca pe vremea Ceausescului, dintr-o intamplare. Un cercetator la unul din institutele Academiei, cunoscut de colegi ca informator al securitatii, care primea viza sa iasa cand voia, isi duce sotia la un specialist celebru din Germania, aceasta suferind de ceva greu de definit si de explicat, necum de diagnosticat: o stare generalizata de rau, o neputinta de articulare la context care-i afecta conduita sociala. Sentinta medicului: „nevroza balcanica", adica nimic organic, doar probleme sufletesti specifice zonei culturale, indeosebi celor din Europa de Est. Comentariul domnului Zamfirescu: am inteles atunci ca e vorba despre „influenta patogena a sistemului comunist, care nu-i cruta nici pe cei pe care-i privilegiaza. Treptat, mi-am dat seama ca aceasta influenta se grefeaza pe o istorie dificila, adancindu-i efectele". Cu alte cuvinte, o structura nevrotica, altfel non-patogena, adesea izvor de trairi creative si de opere artistice valoroase, se poate dezvolta si evolua patologic intr-un context psiho-social stresant, de interdictii, suspiciune, frica (de autoritate, de delatori), presiune, birocratie etc.

    Pentru medici, nevroza e o afectiune a sistemului nervos, dar e mult timp de cand Freud (si el medic) o scoate de sub incidenta tratamentului medical si o plaseaza in perimetrul psihologiei, redenumind-o „psihonevroza". Cauzele ar fi deci psihice, nu somatice, ar fi doar o tulburare functionala, deregland usor mecanismul; uneori traire mai intensa, alteori simpla simulare. Si s-ar trata prin cuvant, prin psihoterapie sau, cum procedeaza unii romani, prin intalniri cu duhovnicul. S-ar deosebi net de psihoza, care e chiar boala, psihoticul construindu-si o realitate paralela, fara sa recunoasca insa ca s-a desprins de lumea reala. Nevroza se „vindeca" si inceputul e constientizarea faptului ca ai nevoie de ajutor pentru a intelege si depasi unele fobii (agorafobia, de exemplu), atacul de panica, obsesiile, insomnia, depresia, ipohondria. Disfunctia nevrotica e provocata de un conflict psihic inconstient care declanseaza uneori suferinta sufleteasca, regrete dureroase, frustrari. Iata, de pilda, invidia naste resentiment - fenomen nevrotic tipic. Daca privim lucrurile din acest unghi, am putea spune ca suntem o tara de nevrotici, rar romanul e satisfacut de starea sa actuala. Poate doar prostii care au ajuns prea sus!?

    Specialistii disting, intre cauzele conflictului nevrotic, contradictia dintre dependenta si tendinta de autonomie, conflictul oedipian si altele, adica lupta intre forte antagoniste, cu care se confrunta orice individ in formare, incercand sa rezolve competitia interna natura-cultura. Nevroza balcanica are insa particularitati care o diferentiaza; prea multe dorinte, fantasme si alte produse psihice sunt refulate, prea multe interdictii si proiecte de viata au fost si sunt reprimate. Comunismul a accentuat restrictiile pulsionale, a intensificat paleta interdictiilor, iar acest tip de educatie controlata, prin manipulare, a accentuat potentialul isteroid al multora. Romanii, spune psihanalistul, au prelucrat defectuos conflictele narcisice (dintre valoarea proprie si valoarea celorlalti), situatie generata de deficite narcisice timpurii. Este vorba de tulburari care apar inca din copilarie privind sentimentul valorii proprii. Copiii, indemnati si incurajati si de parinti, stim bine asta, au tot timpul nevoie de confirmari, de „intreceri", de buline sau note care le marcheaza existenta, care dau nota aparte relatiilor din familie si chiar vietii sociale. Din aceasta obsesie a afirmarii valorii progeniturii, prin comparatie cu ceilalti, copilul „invata", de mic, de cum ajunge la gradinita, sa se angajeze in competitii, lupte, dispute; fiind adesea ajutat de parinti, prin mijloace uneori neortodoxe. Iar aceasta stare de continua lupta, umbrind sau chiar punand intre paranteze capacitatea trairii autentice a vietii, naste adesea depresii, ipohondrie, hipersensibilitate si, mai ales, rusine. Ultima  nu e o achizitie recenta, cum am putea crede, rusinea de a fi roman au trait-o, in feluri diferite, dar in esenta ei, Caragiale, Cioran si multi altii care au parasit frustrati Romania. Ce-i indeamna oare pe miile de tineri supradotati, din fiecare generatie, sa plece si sa nu se mai intoarca? Cine a vazut emisiunile Irinei Pacuraru, cu studentii nostri destepti din marile universitati ale lumii, intelege ce mesaj vreau sa transmit. Am prins, o data, urmarind aceasta emisiune, o intalnire de grup cu tineri care studiaza in diferite ramuri de varf ale economiei. Acestia nu-si gasesc loc la intoarcere, daca ar avea intentia. Si ganditi-va cine sunt cei care dirijeaza, la noi, economia, afacerile, diferitele sectoare ale vietii social-economice.

    Care ar putea fi cauzele nevrozei balcanice? Are aceasta un specific? Cum se manifesta, aici, la noi? Nu avem cercetari, din pacate, cu privire la fenomenul child rearing (cresterea copilului), scrie dl. Zamfirescu, de aceea nu putem ramane decat la nivelul opiniei speculative. Daca nu stim exact ce conditie sau accident anume a determinat fondul nostru biologic si - in consecinta - cel psihologic, nu putem specula, cum a facut-o Cioran, in Schimbarea la fata a Romaniei, dupa care istoria nu a influentat psihicul colectiv al poporului roman. „Deficientele actuale ale poporului roman nu sunt produsul „istoriei" sale; ci istoria aceasta este produsul unor deficiente psihologice structurale". Trebuie sa existe o „inadecvare", credea Cioran, in 1930, dar n-o numeste. Iar mai tarziu Cioran si-a abandonat teza si lucrarea juvenila. Ramane insa intrebarea: a existat, persista un „traumatism al nasterii"? Infrangerea dacilor, subjugarile ulterioare, echivalent al unor noi traumatisme, a intarziat cresterea, a deviat-o? O „amaraciune" a traumei initiale, o „transmitere transgenerationala" ne-a insotit atat de profund, a marcat istoria noastra atat de mult incat am purtat, purtam o povara care a deformat „ecuatia psihologica si psihopatologica a romanilor"?

    Intrebarea mea, mai mult retorica: ne vom putea oare scutura, candva, de aceasta mostenire care ne-a extirpat virilitatea, apetitul pentru constructie temeinica, puterea intemeierii? Daca ne uitam la cei care se realizeaza imediat ce parasesc dulcele pamant al patriei, am putea zice ca avem fond solid, dar nu avem teren de crestere. Daca ne uitam la elitele noastre din tara, mai ales politice, vedem ca bicisnicia a gasit aici un mediu prielnic de dezvoltare. Intrebari, dileme. Il vom insoti pe psihanalist pe parcursul a inca unei tablete.

     


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri