Proiect fantastic

De curind, prin organizarea superbului bal de la Palat, accesibil somitatilor politice, economice si culturale ale orasului, s-a produs o strinsura de cca 80.000 de euro. Acesti bani urmeaza a fi folositi pentru consolidarea lacasului in care a avut loc balul. Este o suma impresionanta pentru ieseanul de rind. Este o picatura fara speranta in oceanul nevoilor financiare pentru salvarea Palatului. O evaluare aproximativa a acestor nevoi, daca vrem sa facem o treaba buna, indica suma de 40 milioane euro. Indiferent cite baluri se vor mai face, ele aduna, dupa cit se vede, cam 0,2 % din banii necesari, indiferent cit de mult vor creste bugetele publice, ele vor fi intotdeauna insuficiente si restaurarea Palatului Culturii pe aceasta cale ramine utopica. Prin urmare, daca numai atit putem face pentru aceasta cladire iubita de ieseni, inseamna ca am condamnat-o deja la disparitie prin degradare fizica.
Istoria ne demonstreaza ca situatiile de criza pot fi izbavite numai cu ajutorul ideilor neasemuit de indraznete. Tot ea ne invata ca nu lipsa banilor reprezinta esenta problemei, ci lipsa ideilor.
Scopul initial al Palatului a fost administrativ. El a fost unul dintre darurile administratiei centrale pentru pierderile suferite de ieseni prin stabilirea capitalei la Bucuresti. A fost un gest aproape disperat, ce demonstreaza marimea  nemultumirilor locale, intrucit, ce nevoie mai avea Iasul de un Palat Administrativ atit de impunator, de vreme ce functia administrativa a Iasului s-a diminuat la nivelul unei capitale de judet? Este motivul care a sustinut ideea de a fi transformat in muzeu. O forma de institutie  subnutrita, amortita, parasita de administratorii culturii noastre, parasita de potentialii vizitatori, ale caror nevoi culturale trec din ce in ce mai greu peste nivelul estetic al ambalajelor Coca-Cola si invazia de telenovele difuzate pe toate canalele de televiziune.
Ideea acestui proiect fantastic este cit se poate de simpla. Orice om de afaceri rezonabil din Iasi poate demonstra ca cele 2,5 hectare de suprafata construita desfasurata ale Palatului sint, in conditiile unei utilizari eficiente, o mina de aur inepuizabila. Si ca restaurarea, consolidarea si refunctionalizarea acestei cladiri simbol merita cei 40 milioane  euro. In esenta, Palatul trebuie sa-si pastreze functia de camin al artelor. Ea trebuie insa completata cu ateliere de reinviorare a produselor traditionale pentru Moldova istorica, cu un lant de magazine de arta, pentru valorificarea unor copii de calitate, a obiectelor de promovare turistica a Iasilor, a artei originale din atelierele artistilor ieseni etc. Un management serios al acestei functii, mai ales in contextul procesului de integrare europeana, o poate transforma intr-o afacere profitabila.
Utilizarea eficienta a celor 2,5 hectare de cladire situate in locul cel mai valoros al Iasilor lasa loc si altor functii reprezentative, cu importanta nationala si internationala. In acest sens, Palatul poate  adaposti institutii sau sedii descentralizate ale acestora, ce pot intari  rolul strategic al Iasilor, ca metropola europeana, de promovare a  relatiilor culturale, economice, sociale ale comunitatii cu estul Europei. O asemenea viziune presupune o serie de proiecte armonizate sub acoperisul simbolic al Palatului. E inutil sa mai spun ca, gindit in termeni economici, proiectul trebuie si poate sa se  autosustina financiar. Pe temeiul unui proiect bine facut, creditarea pentru finantarea lui rapida si eficienta nu prezinta nici un risc, cu atit mai mult cu cit pot fi  atrase, concomitent, si resurse financiareeuropene, guvernamentale si chiar locale. Mai trebuie indeplinita o singura conditie, care nu este simpla. Ca Palatul sa poata sustine rolul de proiect-star al administratiei locale, el trebuie sa revina in patrimoniul administratiei locale.
In aceste conditii este, intr-adevar, un proiect fantastic.