Sex neortodox

Din atita mil diluvian si politic nu poti scapa decit refugiindu-te pe inaltimile stiintei. Amatori cum sintem, abia ne incumetam sa mai rasfoim cite o revista. Desigur, scrisa de americani, ca doar ei au cele mai multe premii "Nobel" si sint, nu-i asa, in virful virfurilor.

"Sex neortodox in regatul animalelor" se intituleaza un text semnat de Emily V. Driscoll si aparut in recentul numar al revistei "Scientific American". In acest articol nu se vorbeste despre biserica si diferentele sexuale inter-religioase si nici despre regatul homosexualilor ce se intinde naprasnic peste domeniile artelor, stiintelor si politicii euro-comunitare, incalecindu-ne continentul mai abitir decit hunii lui Attila. Subiectul principal e altul, dar concluzia este la fel de socanta ca toate supozitiile noastre anterioare: "comportamentul homosexual este obisnuit in natura si are un important rol in supravietuire". Daca eram pinguini, cred ca ne inghetau ouale citind un asemenea verdict stiintific. Dar sa nu anticipam.

Roy si Silo se iubesc. Fac scufundari impreuna, se giugiulesc si, in timpul ramas liber, aduna pietre pentru a construi un cuib –  si nu o casa, deoarece sint pasari si nu oameni. Cind li s-a pus in cuibusorul lor de nebunii un ou, au inceput sa il cloceasca si, dupa exact 34 de zile dragastoase, dintre cojile oului spart le-a dat binete o pasarica foarte feminina. Era prima pe care o vedeau in viata lor, pentru ca Roy si Silo, desi se iubesc, sint pasari si se curteaza reciproc, sint, vai de funduletul lor inghetat, doar doi pinguini, foarte pinguini, adica masculi amindoi, captivi intr-o gradina zoologica.

Savantii au inventariat peste 1500 de specii, animale toate, care, mai ales atunci cind se afla in captivitate, au manifestat comportamente homosexuale. Inca din 1896, entomologul francez Henri Gadeau, pentru informare publica, a desenat doi scarabei masculi surprinsi facind ceea ce nu se face. La inceputul acestor studii de specialitate, indivizii din regnul animal descoperiti in astfel de posturi neconforme cu morala erau putin castrati sau supusi unei lobotomii, pentru a li se usura suferinta. De la insecte la maimutele cu care unii se inrudesc, scara evolutiei este plina de homosexualitate. Asa ne spun oamenii de stiinta. Ca apare in medii restrictionate, cum ar fi gradinile zoologice, cazarmile sau inchisorile, stiam. Dar ca acest comportament duce la mentinerea pacii intre clanuri si la protejarea tinerelor vlastare nu ne asteptam.

Articolul amintit este plin de savanti, cimpanzei, lebadoi negri si alte animale. N-avem spatiu sa ii insiram pe toti. Amintim doar stiintifica observatie ca homosexualitatea are un rol important in supravietuirea speciilor prin faptul ca (hai, sa vedem daca ghiciti) mentine functionalitatea organelor sexuale in vremuri de restriste.

Doua idei, lasate in coada de peste, intriga in finalul articolului deschis oricarei corecte interpretari. Manipulind genetic un musculit (sot de musculita), caruia i s-a umblat la o gena ce reguleaza comunicarea dintre neuroni, s-a obtinut un individ cu o puternica orientare homosexuala ce zbura doar dupa musculoi asemanatori lui. Pe de alta parte, Silo, pinguinul cuplat vreme de sase ani cu Roy, si-a parasit fara de remuscare partenerul atunci cind a intilnit-o pe Scrappy, o pinguinita proaspat adusa in gradina lor. Cu familia destramata, puicuta clocita de catre cei doi homosexuali s-a orientat catre un alt reazem in viata si gheata, fugind cu Tazuni. Dar Tazuni nu era mascul, ci femela. Ramin, asadar, doua intrebari omenesti. Daca homosexualitatea se poate explica printr-o aberatie genetica, atunci ea poate fi considerata o boala tratabila? Copiii crescuti de un cuplu homosexual au mai mari „sanse" de a urma orientarea dez-orientata a "parintilor"? Americanii nu ne-au raspuns inca. Speram ca cercetatorii sovietici, cu aplecarea de rigoare, inca le mai studiaza problemele.