Caută 
4 MIN
In 2007, Directia Silvica Botosani a achizitionat de la cetateanul german Bellu Mathias Alexander 351 de hectare de teren forestier in zona comunei Dobarceni. La acea data s-au platit 2,43 milioane de lei pentru padure in conditiile care, in respectivul an, dolarul a fost cotat intre 2,2 si 2,5 lei. Anul acesta, o echipa a Regiei Nationale a Padurilor (RNP) a efectuat un control la Botosani si a descoperit ca achizitia prezinta serioase probleme. Asta cel putin in opinia celor care au intreprins actiunea in judet.
Astfel, potrivit raportului intocmit de reprezentantii RNP, cetateanul german ar fi primit ilegal padurea si exista riscul ca institutia sa piarda proprietatea, desi a platit bani grei pe ea. Conform celor scrise in raport, Mihai Axinte, in calitatea de director al Directiei Silvice pe care o avea atunci, este acuzat de "achizitionarea a 351 hectare teren forestier retrocedat ilegal fara ca in prealabil sa faca demersurile legale pentru anularea titlului de proprietate si sa aduca la cunostinta RNP ca achizitia nu este posibila pentru ca terenul este retrocedat ilegal si poate constitui obiect de litigiu".
Cu alte cuvinte, Mihai Axinte ar fi preferat sa dea in jur de un milion de dolari pentru o padure in loc sa deschida o actiune in instanta si sa incerce sa o obtina aproape gratuit. Si asta fara sa fi informat conducerea superioara de la Bucuresti. Aceste lucruri sunt confirmate de altfel si in alta pozitie a raportului de control, unde fostului sef i se reproseaza si „neluarea masurilor legale de anulare a titlurilor de proprietate pentru terenuri forestiere retrocedate fara respectarea prevederilor legale".
Directia Silvica s-a impotrivit initial retrocedarii
Mihai Axinte a efectuat achizitia la relativ putin timp dupa ce neamtul devenise proprietar. Acestuia i s-a eliberat titlu de proprietate pe 30 august 2006, data pana la care terenul era detinut de Directia Silvica, pentru ca in 2007 sa-l vanda tot Directiei Silvice. Culmea, toate acestea s-au intamplat dupa ce institutia condusa de Mihai Axinte s-a impotrivit retrocedarii.
"Cei de la Silvic fac parte din Comisia locala de fond funciar. Ei s-au legat de cetatenie", a declarat Ioan Grapan, inginerul de la Camera Agricola Dobarceni, care a instrumentat dosarul. Acesta a mai spus ca silvicultorii s-au opus inapoierii terenului intrucat, in opinia lor, un cetatean strain nu avea voie sa primeasca teren forestier. La scurt timp dupa ce acestuia i s-a dat padurea, iar Directia Silvica s-a impotrivit, aceeasi institutie si-a schimbat total opinia si, in loc sa atace titlul in instanta, a preferat sa plateasca 2,43 milioane lei pe padure.
Date fiind toate aceste lucruri, conducerea Directiei Silvice Botosani, la recomandarea RNP, a inaintat o sesizare la Parchet. „Nu am facut neaparat o plangere. In urma celor depistate la control a trebuit sa facem o sesizare", a afirmat Gabriel Amitrului, actualul director al Directiei Silvice. Procurorii au redirectionat dosarul spre IJP. Astfel, Mihai Axinte este acum cercetat pentru fapta de abuz in serviciu. "Nu va pot spune in ce faza este dosarul intrucat persoana care il instrumenteaza este plecata din oras. Pot insa sa va confirm ca exista un dosar pe numele domnului Mihai Axinte", a mentionat comisar Manuela Ieremie, purtator de cuvant in cadrul IJP.
Mihai Axinte arunca vina pe subprefect
Mihai Axinte sustine ca acuzatiile care i se aduc sunt nefondate. In ciuda celor scrise in raportul de control, el spune ca a avut avizul RNP pentru cumpararea padurii si ca, mai mult, chiar din fondurile acesteia s-ar fi dat banii. Potrivit fostului silvicultor sef, achizitia s-a desfasurat astfel in urma indeplinirii a doua elemente esentiale: RNP si-a dat avizul, iar comisia judeteana de fond funciar i-a eliberat lui Mathias Alexander titlul de proprietate. "Mai multe despre tranzactie stie noul subprefect ca o firma de-a dumnealui s-a ocupat", a afirmat Mihai Axinte. Noul subprefect este Paul Secrieru, cel care in 2006, la ora retrocedarii, era directorul Cancelariei prefectului Cristian Roman. Dupa cum se stie, Roman este nasul lui Secrieru jr., iar in calitatea sa de prefect este presedinte al Comisiei judetene de fond funciar.
Bellu Mathias Alexander depusese cererea de retrocedare in 2005, in calitate de mostenitor al lui Theodor Carol Hynek, care in anii i40 – i50 ar fi parasit Romania dupa ce ar fi fost expropriat. "Nu am nicio legatura cu aceasta retrocedare", a afirmat Paul Secrieru. Subprefectul a recunoscut ca, dupa terminarea facultatii, a fost asociat la mai multe firme cu profil juridic, dar ca din ultima dintre acestea a iesit din 2007, cand a devenit executor judecatoresc.
Secrieru jr. nu isi explica totusi motivele pentru care, din 460.000 de botosaneni, Mihai Axinte l-a nominalizat pe el ca persoana care a facilitat inapoierea amintitei paduri. "Mai sapati si o sa aflati cine s-a ocupat", a mai aratat subprefectul Secrieru. La randul sau, prefectul Cristian Roman a declarat ca retrocedarea a fost conforma Constitutiei Romaniei si ca membrii comisiei judetene de fond funciar, pe baza actelor existente, au votat pentru reimproprietarirea cetateanului german.
Contract dubios pentru masini de teren
Dosarul intocmit pe numele lui Mihai Axinte nu vizeaza, insa, doar afacerea cu padurea. In acelasi raport al echipei de control a RNP se arata ca acesta a achizitionat sapte masini de teren Mitsubishi "fara o fundamentare justificata a oportunitatii acestei achizitii". Masinile au fost cumparate in decembrie 2008, cand PNL, partidul din care ex-directorul facea parte, trecea in opozitie, iar pentru Mihai Axinte era clar ca isi va pierde functia lucru care, de altfel, s-a si intamplat.
Tot cam in aceeasi perioada Directia Silvica a cumparat o masina de transport busteni si tot fara fundamentarea oportunitatii achizitiei. In acest fel, potrivit directorului in functie Gabriel Amitrului, institutia are rate anuale la leasing de circa 500.000 lei, in conditiile unei cifre anuale de afaceri de circa 13,5 milioane de lei. Practic, aproape 5% din incasari se duc pe masinile in cauza.
Sursa: Monitorul de Botosani
Îți recomandăm
