FOTO: Parcurile din Iași arată ca nişte pârloage – fără iarbă, fără flori, pline de câini

„În ultimii ani, în parcuri s-au tot pus copaci, arbuşti şi garduri vii, fără ca vegetaţia să fie dirijată. Ochiul vede un gard viu şi se opreşte acolo. Nu există o deschi­de­re, să vezi ceva dincolo de gard, un aranjament floral, ceva… Chiar despre aceste probleme discutăm acum, de o reconfigurare a parcurilor, pentru a le da o formă des­chisă, prietenoasă, nu să se­mene a pădure neîngrijită”, a declarat directorul Servicii Publice SA (SPI), Laurenţiu Ivan.

Jalea din Parcul Expoziţiei

Trecut printr-o campanie entuziastă de rearanjare în această primăvară, Parcul Ex­poziţiei, din Copou, arată cel mai jalnic. Odată intrat, vizi­tatorul mai vede pe stânga aleii principale doar resturi din gazonul plantat în primă­vară, iar pe dreapta, pământul gol. Cele câteva petice de gazon care au rămas au fost îm­prejmuite cu o bandă de pla­s­tic alb-roşie. Iniţial, ieşe­nii au fost invitaţi de oficialii municipalităţii să se plimbe pe gazon fără grijă. Acum, acest lucru a fost interzis.

„Se intra foarte mult cu maşinu­ţele electrice pe gazon. Noi am semănat gazon suplimentar, dar nu a fost suficient. Gazonul trebuie protejat măcar 2-3 ani, fertilizat, iri­gat, pentru a prinde. La Pa­las este spaţiu liber, înso­rit, gazonul a fost pus de la zero. E altceva când trebuie să te pliezi după ce există deja”, a spus Ivan.

Cu excep­ţia unor ghivece amplasate în apropi­erea intrării, singurele flori din întreg Parcul Expoziţiei sunt cele din rondul din jurul bustului lui Calistrat Hogaş. În primăva­ră, în buturugile rămase de la copacii tăiaţi în parc fuseseră plantate flori. Din acestea, nu a mai rămas nici urmă. Nici în zona centrală a parcului, în apropierea foişorului şi a statuii lui Anton Pann, nu se mai găseşte altceva decât vegeta­ţia naturală. Gardul viu de bu­xus era scos ieri-dimineaţă de angajaţii SPI, urmând să fie înlocuit cu o vegetaţie mai puţin densă.

Brazii, uscaţi complet în Parcul Copou

În Parcul Copou, doar axul care leagă intrarea principală, Teiul lui Eminescu şi bustul Veronicăi Micle, a fost amenajat şi irigat constant. În restul parcului, până şi iarba aproape a dispărut. Labirintul de brazi plantat acum 30 de ani înspre garnizoană s-a uscat aproape complet. Par­cul de joacă din incinta vechilor sere a rămas abandonat, iar singurele plante din rondurile de la intrările se­cun­dare în parc sunt buruienile. Chiar şi zona centrală suferă. Mozai­cul din faţa bustului lui Mihai Eminescu, care reproduce po­e­zia „Do­rin­ţa”, este spart, unul din ver­suri dispărând aproa­pe com­plet. Fântâna ar­te­ziană din dreptul Casei de Cultură nu mai funcţionează, cum nu funcţionează nici ciş­meaua instalată de ApaVital într-una din campaniile „Apa fără plastic”.

„Mai funcţio­nea­ză to­tuşi cişmelele de la intrare. Vrem să repunem în func­ţiune fântâna din zona centrală. Acolo însă instala­ţia de apă este veche, putre­dă. Pro­ba­bil nu vom reuşi să o repornim în acest an”, a spus Ivan.

La Gulliver, plin de cioate

Şi spaţiile verzi de mai mici dimensiuni din oraş au acelaşi aspect dezolant, de părăsire. În Parcul Gulliver din zona centrală, de exemplu, singura urmă recentă a in­ter­venţiei omului este re­prezentată de o tufă pirpirie de hibiscus. Pe spaţiul verde din jurul bustului lui Horea nu se mai află decât cioatele unor foste tufe de trandafiri, iar vegetaţia se usucă şi în restul parcului.

„Parcul Bi­caz, cum îl denumim noi, in­tră în reabilitare totală. Acolo, marea proble­mă este lipsa apei. Trebuie să ne ra­cordăm la reţea, pentru că nu mai putem iriga cu cisterna. Am făcut asta în această vară, dar nu se mai poate să mergem zi şi noapte cu cisterna şi furtunul”, a încheiat directorul SPI.

Aşadar, iată: planuri sunt, mai rămâne să le vedem aplicate şi acolo unde este atâta nevoie de ele.