Iaşi, Cluj sau Braşov? Am intrat oficial în competiţia pentru capitală europeană a culturii

Iaşul a intrat oficial în competiţia desemnării capitalei europene a culturii în 2021. Dosarul de candidatură va ajunge astăzi la Ministerul Culturii, autoritate care îl va trimite către un juriu format din 10 experţi desemnaţi de către instituţii europene. În prima parte a lunii decembrie, la Bucureşti, va avea loc o sesiune cu reprezentanţii tuturor oraşelor candidate la titlu, care vor avea ocazia să-şi susţină dosarul într-o prezentare de 50 minute.

Ulterior, experţii vor alege minimum trei oraşe finaliste care vor intra într-o evaluare amănunţită. În ianuarie 2016, experţii vor stabili un calendar prin care se vor efectua vizite în aceste oraşe, urmând ca, în luna septembrie, ulterior unei noi sesiuni, să fie desemnată capitala europeană a culturii din partea României pentru anul 2021.

Etapa finală pentru desemnarea oficială a capitalei culturale va fi în luna noiembrie, după ce experţii vor obţine confimarea că programul cultural propus de oraşul câştigător va fi implementat. Dacă Iaşul va deveni capitală europeană a culturii, va obţine din start un premiu de 1,5 milioane euro din partea Uniunii Europene, iar autorităţile locale ar urma să deruleze în perioada 2017 – 2022 proiecte culturale în valoare de 35,5 milioane euro. Însă, la aceşti bani se adaugă şi alte investiţii care vor fi atrase în urma câştigării titlului european, experienţa Sibiului din 2007 demonstrând că acestea ar putea fi semnificative pentru economia locală.

Candidatura, lansată la BCU

Primăria, prin intermediul Fundaţiei Iaşi – Capitală Culturală Europeană 2021 (FICCE), a lansat ieri oficial candidatura Iaşului la Biblioteca Centrală Universitară (BCU). La eveniment au participat circa 350 de persoane, inclusiv liderii locali ai principalelor partide politice. Manifestarea a debutat cu un moment artistic, după care au urmat alocuţiuni ale personalităţilor implicate în proiect.

În discursul său, directorul artistic al FICCE, Florin Cîntic, a făcut un scurt istoric a intenţiei de depunere a candidaturii, începând cu 2011, când la iniţiativa europarlamentarului Cătălin Ivan a fost înfiinţată o asociaţie în acest sens, continuând cu 2013, când Primăria Iaşi a creat o fundaţie şi finalizând cu 2015, anul întocmirii dosarului. „Vom trimite dosarul cu speranţa nu numai că Iaşul va binemerita să fie între finalişti şi poate chiar capitală europeană a culturii, dar mai ales cu încredinţarea că, indiferent de ce vor hotărî alţii, noi suntem şi vom rămâne cu adevărat un centru european, o lume a culturii de elită, dar şi o lume a culturii deschisă către comunitate”, a declarat Cîntic.

Directorul artistic al FICCE  a precizat că întocmirea dosarului de candidatură a fost „o provocare grea şi complexă”. „Capitală europeană a culturii înseamnă să deschizi oraşul către oameni şi să-i aduci aproape nu numai ca simplii consumatori, ci, într-un fel, ca parteneri direct implicaţi”, a conchis Cîntic.

La rândul lui, primarul interimar Mihai Chirica a menţionat în alocuţiunea sa că Iaşul „merită recunoaştere”. „Suntem oraşul începuturilor, am dat foarte mult pentru România şi am primit foarte puţin. La Iaşi s-a decis soarta României moderne. Proiectul este al ieşenilor, nu are nume şi prenume şi sunt sigur că vom câştiga”, a declarat Chirica.

Şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean, Camelia Gavrilă, membru în forul de conducere al FICCE, a amintit, printre altele, şi de problemele pe care le-a întâmpinat întocmirea dosarului de candidatură. „Toate lucrurile importante se nasc cu tensiune, cu idei, cu polemici, este un oraş al orgoliilor, un oraş în care idei, aspiraţii nenumărate, fie că sunt din zona artiştilor unde orgoliile se iartă, fie că sunt din zona politicii unde toţi dorim paternitatea unor proiecte, toate acestea s-au adunat ca într-o luptă a antitezelor, dar iată că, în final, gândul bun a biruit”, a spus Gavrilă.

FICCE a fost înfiinţată la sfârşitul anului 2013, dar, o perioadă îndelungată, activitatea fundaţiei a fost paralizată. Paşi concreţi pentru întocmirea dosarului de candidatură au fost făcuţi abia după prima jumătate a lui 2015.

Alături de Iaşi, alte oraşe importante din ţară şi-au depus candidatura, sau au anunţat o astfel de intenţie, precum Clujul, Sfântu Gheorghe Craiova, Suceava sau Braşovul. 

Imaginile din GALERIA FOTO de mai sus sunt de la lansarea proiectului