De Business

Punem punctul pe știi

Lunar, în oraş se deschide un nou hiper sau supermarket al unei mari reţele multinaţionale

Cartierele Iaşului, invadate de supermarketuri. Este bine sau rău? Parerea specialistilor

luni, 08 mai 2017, 02:02
6 MIN
 Cartierele Iaşului, invadate de supermarketuri. Este bine sau rău? Parerea specialistilor

Iaşul se află pe locul II la nivel naţional, printre oraşele mari, ca numărul de hiper şi supermarketuri. S-a ajuns până acolo încât aproape lunar se anunţă deschiderea unui nou mare magazin al unei reţele multinaţionale. Excluzând capitala, suntem singurul oraş din ţară care are două hipermarketuri Carrefour şi patru Kaufland u ca avantaj, invazia acesatora a adus fără îndoială un mod modern de a face comerţ. Nu puţini văd însă mai multe dezavantaje prin prezenţa acestora inclusiv în centrul oraşului, nu numai la periferie, aşa cum e în majoritatea oraşelor din Occident. Printre acestea, faptul că marile magazine, toate cu capital străin, au acaparat practic întreg comerţul alimentar, micii producători locali murind efectiv în lipsa pieţelor de desfacere, tot mai restrânse de la an la an pentru produsele lor. “Ziarul de Iaşi” a stat de vorbă cu mai mulţi specialişti sau oameni din domenii adiacente, încercând un răspuns la întrebarea: este un fenomen bun sau rău marea “invazie” a supermarketurilor?

 

În ultimii ani, Iaşul, dar şi întreaga Românie, asistă efectiv la o adevărată “invazie” a marilor magazine deţinute de reţelele multinaţionale. Într-un top realizat de “Ziarul de Iaşi“, al celor mai „pline” oraşe cu supermarketuri din ţară, Iaşul a ieşit pe locul doi. Am luat în calcul hipermarketurile Carrefour, Metro, Selgros, Auchan, Kaufland, dar şi supermarketurile Billa, Lidl şi Profi. Strict numeric, pe primul loc este Timişoara, cu nu mai puţin de 34 de hiper şi supermarketuri. Aici întâlnim însă cele mai multe magazine Profi, 16 la număr, şase magazine Lidl, patru Kaufland-uri, două magazine Auchan, trei Billa şi câte un magazin Metro, Selgros şi un Carrefour. Pe locul II în acest top se află Iaşul, cu un număr de 32 de astfel de magazine, două mai puţin decât primul clasat. În Iaşi există în prezent 11 magazine Profi, 10 magazine Lidl, patru Kauflandu-uri, dar, situaţie unică în ţară, există două hipermarketuri Carrefour. În plus, avem două magazine Billa, un Auchan, un Metro şi un Selgros. Ca o observaţie: dacă punem la socoteală faptul că, în mod sigur, un hipermarket Carrefour, pe care îl avem în plus faţă de Timişoara, este cert mai mare decât cele două magazine Profi pe care Timişoara le are în plus faţă de noi, atunci am putea chiar spune că Iaşul este pe primul loc, şi nu “capitala” Banatului. Pe locul III în acest clasament se află Clujul, cu 29 de hiper şi supermarketuri, apoi Constanţa cu 28 şi Braşovul cu 26. În Cluj, cele mai multe magazine sunt marca Profi (13), şi Lidl (8), iar în Braşov de asemenea cele mai multe sunt Profi (8), Lidl (6) şi Billa (5).

Şeful Camerei de Comerţ: Au omorât micii producători locali

Dacă sunt multe sau puţine, dacă micii producători mai pot respira printre aceste lanţuri de magazine multinaţionale sau au renunţat la afaceri, ne spun reprezentanţi din mediul economic. „Din punctul meu de vedere, statistica argumentează că activitatea comercială e liderul activităţii economice“, spune Paul Butnariu, şeful Camerei de Comerţ şi Industrie din Iaşi. “În Iaşi, de bine, de rău, activitatea comercială bate activitatea economică. Odată ce se încurajează consumul în România, creşte nivelul de salarizare, se fac studii de piaţă, probabil că vor apărea şi mai mutle astfel de magazine. Dacă piaţa e saturată? Există posibilitatea ca aceste magazine să acopere cererea, aceste magazine au la bază un studiu de marketing, nu se deschid pe principiul că poate intră cineva în ele. Plus că în Iaşi există o afluenţă destul de mare a celor din Republica Moldova, care vin şi cumpără de la noi, iar asta contează”, continuă Paul Butnariu. Acesta mai menţionează faptul că Iaşul are potenţial economic, şi că el vede în aceste magazine nu doar tineri, studenţi şi adulţi, ci şi pensionari, ceea ce înseamnă că ieşenii din aceste categorii au posibilităţi financiare. „Este o realitate a ceea ce înseamnă creşterea nivelului de trai în România, în ciuda a ceea ce mai comentează unii. Imaginea ţării noastre s-a schimbat mult în ultimii 10 ani. Piaţa are nevoie de aceste magazine! Sigur că aceste magazine răspândite peste tot, şi în zonele centrale şi în cartiere, au omorât micii producători locali. Aceştia s-au reprofilat ori au strâns din dinţi şi au mers mai departe. Activitatea lor a fost afectată serios”, mai adaugă şeful Camerei de Comerţ. Conform opiniei comisarului şef din cadrul Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului Iaşi, piaţa va cerne în timp şi se va regla singură. „Dacă sunt multe sau puţine? Ei şi-au făcut nişte studii de piaţă, am văzut că s-au mai deschis câteva în ultimul timp şi piaţa îi primeşte. Când apare un asemenea spaţiu în anumite zone, ei preiau o parte dintre clienţii comercianţilor locali, deci îi afectează. Însă piaţa se reglează singură, în toată ţara sunt amplasate astfel de magazine iar piaţa va cerne. Dacă este în regulă ca aceste hipermarketuri şi supermarketuri să apară în mijlocul oraşului, nu sunt în măsură să spun. Atât timp cât îndeplinesc condiţiile de legalitate, nu văd o problemă”, a explicat acesta.

Primarul: E saturată piaţa

Lupta micilor comercianţi cu lanţurile de magazine pare că este în van, dacă este să ne gândim că anul acesta se vor mai deschide câteva magazine noi în Iaşi. O parte din cei care au rămas pe piaţă şi-au restrâns activitatea, au înjumătăţit spaţiile pentru a plăti mai puţin la chirie şi au disponibilizat o parte din angajaţi. O soluţie ar fi, spun cei din domeniul agricol, însă e nevoie de o schimbare majoră. „Producătorii noştri sunt destul de dezbinaţi. Ei ar trebui să se unească în cooperative, împreună pot deschide depozite frigorifice unde să-şi ţină produsele, pe care mai apoi să le vândă când este preţul maxim. În acest fel, ei pot oferi şi lanţurilor de magazine cantităţile şi calitatea de care acestea au nevoie, nu doar în timpul sezonului”, a precizat Sergiu Jităreanu, şeful Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Iaşi. Chestionat şi el cu privire la acest top, primarul oraşului, Mihai Chirica, ne-a declarat: „Mi se pare şi normal să fie pe primele locuri, este un oraş mare. Din punctul meu de vedere, însă, e saturată piaţa. Există însă un studiu care se face de fiecare dată când se cere autorizaţia, iar noi, Primăria, nu suntem în măsură să obstrucţionăm, ci doar să punem condiţii. Atâta timp cât ajută la dezvoltarea oraşului, e bine. Se vor mai deschide încă două Lidl-uri în Iaşi şi, dacă nu mă înşel, sunt şi finalizate”, a declarat primarul Mihai Chirica. Menţionăm faptul că pentru acest top nu am luat în calcul Bucureştiul, ci doar oraşele mai mari din ţară. Deoarece capitala este cel mai populat  oraş al ţării, suprafaţă şi numărul de hipermarketuri şi supermarketuri, nu ar fi fost un top relevant.

În ţări precum Italia, hiper şi supermarketurile sunt la periferie

O imagine de ansamblu ne oferă George Ţurcănaşu, lector dr. la Departamentul de Geografie al Facultăţii de Geografie. „Sunt deschise magazine mari şi în centrul oraşului. Iaşul s-a procopsit cu Palasul pentru că era acolo un teren neutilizat. Până la urmă poate fi considerat şi un lucru pozitiv. Înainte nu ştiam exact unde e centrul oraşului, acum ştiu. Când am invitaţi din străinătate şi nu ştiu unde să-i duc, îi duc în Palas. În ceea ce priveşte supermarketurile, acestea sunt necesare. Unele ţări, cum ar fi Italia, nu permit construirea lor în centrul oraşului, la ei toate hipermarketurile şi supermarketurile sunt la periferie iar micii producători supravieţuiesc. Eu cred că mai e loc pe piaţă de marketurile mici. Pe nivel de cartiere, e necesar”, a explicat analistul. Acesta a discutat şi pe marginea relocării magazinului de bricolaj Dedeman, de la periferie în oraş. „Pe bricolaje, e cea mai mare greşeală să se aducă un Dedeman în Nicolina. Îşi putea găsi loc oriunde, dar nu în zona pericentrală. Locul acela îl vedeam un parc, un spaţiu verde care lipseşte în acea zonă. Se puteau face şi o clădire mare de birouri. Nu ştiu ce spun arhitecţii de cromatica clădirii, pe mine culorile acelea turbate mă scot din minţi! Va dura vreo 10 ani doar, cred că se va reloca, deoarece terenul acolo se va scumpi”, a mai adăugat Ţurcănaşu.

Comentarii