„Anchetă“ internă cu final aşteptat: medicii s-au spălat pe mâini
REZULTATELE „anchetei“ de la „Spiridon“. Cei trei pacienți… nu au mai avut zile
Pacienţii mor că aşa le este scris. Poate şi din cauza bolilor pe care le au, dar în nici un caz din cauza infecţiilor nosocomiale. Semne de întrebare nu sunt pentru că nici necropsii nu s-au făcut. „Numai în urma unei necropsii şi a constatărilor anatomo-patologice s-ar fi putut spune că decesul este în urma infecţiei cu Clostridium“, explică dr. Mihaela Prelipcean, medic epidemiolog-şef. Deşi aceasta susţine că tratamentele pentru Clostridium difficile au dat rezultate imediat, doi pacienţi au ajuns în final la Spitalul de Infecţioase fără şanse de scăpare.
Spitalul „Sfântul Spiridon“ a ajuns la concluzia că cei trei pacienţi decedaţi luna trecută nu au murit din cauza infecţiilor nosocomiale. Reprezentanţii spitalului au precizat ieri că infecţiile cu Clostridium difficile nu au dus la decesul bolnavilor, cu toate că pe certificatul de deces al acestora apare şi această infecţie.
„Persoanele pentru care s-a făcut ancheta nu au murit în urma infecţiei cu Clostridium. Nici măcar faptul că infecţia a agravat starea lor nu se poate spune. Decesul nu a survenit la timp scurt după apariţia infecţiei, ci la săptămâni sau chiar la o lună de zile. Semnele clinice s-au remis în urma tratamentelor şi îngrijirilor la câteva zile după tratament. Numai în urma unei necropsii şi a constatărilor anatomo-patologice s-ar fi putut spune că decesul este în urma infecţiei cu Clostridium. Este adevărat că infecţia a fost trecută în lista de diagnostice pe certificatul de deces, dar atât“, a explicat dr. Mihaela Prelipcean, medic epidemiolog-şef al Spitalului „Sfântul Spiridon“.
„Toţi aceşti pacienţi erau pacienţi complecşi“
Cu toate că starea de sănătate a bolnavilor nu ar fi fost influenţată de infecţia intraspitalicească, unitatea medicală a adoptat la recomandarea Ministerului Sănătăţii (MS) un ghid nou de control şi supraveghere al infecţiilor nosocomiale. Spitalul „Sfântul Spiridon“ a demarat o anchetă internă după ce MS i-a solicitat un punct de vedere referitor la decesul unor pacienţi operaţi în diferite clinici chirurgicale, care ulterior intervenţiei au dezvoltat infecţii nosocomiale. Potrivit concluziilor spitalului, evoluţia pacienţilor a fost nefavorabilă, în ciuda tuturor eforturilor depuse de medicii curanţi.
„Toţi aceşti pacienţi erau pacienţi complecşi, pacienţi care au primit antibioterapie şi este cunoscut că infecţia cu Clostridium difficile apare pe fondul unei antibioterapii şi, de asemenea, pe fondul unei depresii pe fondul de apărare al fiecărui organism. Pacienţii au fost îngrijiţi pe perioadă îndelungată. S-a constatat că aceşti pacienţi au beneficiat de toate tratamentele recomandate conform ghidului naţional pentru tratamentul acestui tip de infecţie. Au existat, din păcate, multiple situaţii favorizante, antibioterapia, bolile de bază severe, intervenţiile chirurgicale, depresia imunologică, care au dus la agravarea infecţiei“, a explicat profesorul Diana Cimpoeşu, medic-şef UPU-SMURD, purtător de cuvânt al spitalului.
„Am mărit cantităţile de clor care se folosesc pentru suprafeţe“
După apariţia celor trei cazuri medicale în care pacienţi operaţi în spital s-au infectat cu Clostridium difficile şi au murit, inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică au mers şi au verificat clinicile chirurgicale din unitatea medicală. Inspectorii au evaluat modul în care unitatea medicală ţine sub control infecţiile nosocomiale. Potrivit medicului epidemiolog-şef de la Spitalul „Sfântul Spiridon“, după inspecţia DSP pe toate secţiile s-au luat măsuri suplimentare de igienă şi dezinfecţie.
„În spital sunt instaurate nişte protocoale de igienă şi dezinfecţie ciclică, curentă sau terminală. Aceste protocoale nu le vom schimba pentru că dezinfectatul major pentru combaterea infecţiei cu Clostridium este clorul. Acesta este la dispoziţia tuturor clinicilor, a personalului care are responsabilitatea să asigure igiena spaţiilor. E adevărat că am mărit cantităţile de clor care se folosesc pentru suprafeţe, pentru grupurile sanitare şi, în urma lipsei de pe piaţă a unui dezinfectant pentru dezinfecţie terminală, începem să folosim soluţiile de clor“, a mai precizat dr. Mihaela Prelipcean.
Reprezentanţii unităţii medicale susţin că nu deţin date legate de mortalitatea determinată de infecţiile nosocomiale şi că nu ştiu câţi pacienţi dintre cei declaraţi infectaţi cu bacterii spitaliceşti şi-au pierdut viaţa în urma complicaţiilor suferite. În plus, reprezentanţii spitalului apreciază că raportarea infecţiilor se face corect, datele înregistrate reprezentând imaginea reală a infecţiilor din Spitalul „Sfântul Spiridon“.
„Diferenţa ar fi foarte mică dacă vorbim de subraportare, din moment ce în fiecare luna ne apropiem de 100 de cazuri. Eu cred că suntem foarte aproape în raportare, dacă nu chiar la cifra exactă. Poate se scapă două, trei, patru sau cinci cazuri. Nu mai mult în orice caz“, a mai completat medicul-şef epidemiolog al unităţii medicale.
În primul trimestru din 2016, Spitalul „Sfântul Spiridon“ raportase la DSP că, din peste 12.700 de pacienţi externaţi, peste 260 de bolnavi au făcut în perioada de spitalizare infecţii nosocomiale.