Să pregătim cămara şi farmacia casei începând cu luna aceasta

S-a termina şi luna iunie. O lună cu sfârşit de an şcolar, cu multe sărbători şi zile libere. O lună cu reduceri la mare, dar şi la plante şi fructe pentru cămară. A fost o lună aglomerată pentru pus bunătăţuri pentru iarnă. De la siropuri (siropul de mentă, de trandafir, de cireşe, de vişine, căpşuni, de tei sau pătlagină), compoturi (compot de cireşe şi vişine), dulceţuri (dulceaţă de vişine, cireşe, cireşe amare, căpşuni) până la plantele medicinale (mentă, tei, iasomie, sunătoare, coada şoricelului, coada calului şi, bineînţeles, sânzâienele) şi plantele aromate (mărar, pătrunjel, leuştean, lobodă). Tot luna asta au început să se adune în cămarăşi conservele de mazăre, păstăi şi dovlecel.

Să preparăm siropurile verii din fructe

Cireşele dulci, de iunie, sunt de mai multe feluri: cele roşii, aproape negre, dulci şi zemoase sunt mai potrivite pentru sirop şi dulceaţă decât pentru compot deoarece fructele se înmoaie la fierbere şi cele galbene, mai tari, foarte bune pentru compot.

Siropurile din fructe se fac şi ele în două moduri: prin stoarcerea fructelor şi amestecarea cu zahăr în proporţie de 1:1 sau se lăsă fructele (fără sâmburi) cu mult zahăr la frigider cca 24 h ca să lase zeamă. În ambele cazuri amestecul de suc cu zahăr se pune la foc iute până nu mai face spumă, ci bulbuci. Se păstrează în sticle în cămară sau la beci.

Siropuri de plante medicinale

Pentru siropurile din plante, se fierbe planta, se lăsă să se odihnească 12 ore, se strecoară, se amestecă cu zahăr în proporţie de 1:1, se fierbe până nu mai face spumăşi se păstrează în sticle, la răcoare şi întuneric.

La preparatele din petale de trandafir se freacă petalele cu o zi înainte cu sare de lămâie şi se păstrează la rece. Se fierb petalele a o sută de flori într-un litru de apă până se decolorează petalele. Este un tonic general. Siropul de iasomie se face la fel ca cel de trandafir şi cel de măceşe, licoarea ţinând la distanţă depresia. Cel de măceşe este antitusiv recomadat în bronşite.

La mentă se foloseşte un mănunchi de plante – cât se prinde în mână, care se toacă mare, la un litru de apă, dar nu se fierbe pentru că îşi pierde din aromă. Se infuzează până la răcirea apei şi se scurge. Pe lângă faptul că este un sirop răcoritor vară, el se poate consuma şi ca adjuvant în cazuri de diaree, câte o linguriţă dar să fie rece.

La siropul de tei se folosesc doar florile, fără codiţăşi frunzuliţa galbenă, cât se poate lua cu două mâini la un litru de apă. Acest sirop ţine insomnia departe dacă este consumat în fiecare zi sau este luat cu linguriţa seara.

Pătlagina se pune la un litru de apă două mâini bune de plantă. Dacă se foloseşte pătlagina lată avem un sirop expectorant, iar dacă se foloseşte pătlagina îngustă avem un tonic pentru sistemul circulator, în special pentru vasele de sânge cu pereţii îngroşaţi.

Compoturile şi dulceţuri terapeutice din fructe

Pentru compoturi se folosesc fructe nelovite şi nu foarte coapte. Se spală fructele, se aşează în borcane de 800 ml fără a depăşi gâtul recipientului. Se adaugă 2 linguri zahăr şi apă, tot până la gâtul borcanului. Se sterilizează fie la cuptor, fie în oală cu apă – se recomandă a se pune pânză între borcane pentru a se evita spargerea – timp de 40 minute.

Dulceaţa de fructe se poate face fie pregătind un sirop de apă cu zahăr (1:1) şi se adăugă fructele când este legat (patru căni de cireşe şi vişine sau o farfurie adâncă de căpşuni) sau se lăsă fructele cu zahărul (aceeaşi cantitate la un kg de zahăr) câteva ore să lase zeamă şi se pun la fiert până îşi schimbă culoarea sau se leagă – de pe lingura ridicată pe laterală se formează trei picături de compoziţie. La dulceaţa de cireşe dulci se poate pune o crenguţă de mentă la final sau una de pelin, pentru aromă.

Din cireşele amare şi din vişine iese şi un gem foarte bun. Se scot sâmburii, se dau prin maşina de tocat sau robotul de bucătărie şi la o farfurie adâncă de compoziţie se pune un kg de zahăr. Se fierbe până se îngroaşă. E foarte bun atât la clătite, cât şi la rulade sau alte prăjituri cu gem.

Să uscăm plantele de vară

Plantele medicinale se pun la uscat fie agăţate în mănunchi (mentă, sânzienele, sunătoarea, coada şoricelului, coada calului) sau în strat subţire pe hârtie sau prosop de bumbac (iasomia, codiţele de trandafir, floarea de tei şi de muşeţel). Bineînteles că trebuie să fie ferite de lumina soarelui, dar într-un loc cald şi bine ventilat – în pod, de exemplu, sau în cămara aerisită.

Tot la uscat se pun şi plantele aromate începând din această lună: mărar, pătrunjel, leuştean, lobodă. Acestea se toacă mărunt înainte de uscare.

Conservele de vară încep în luna iunie

Pentru conservele de păstăi şi mazăre se trage un clocot înante de a se pune la borcane – să nu fie foarte fierte că se zdrobesc. Se pun în borcane de 800 ml, cu o linguriţă de sare de murături , atenţie sarea trebuie să fie neiodată -, şi eventual o aspirină netamponată, se umple cu apă fierbinte borcanul până la guler, se capseazăşi se sterilizează în cuptor sau într-o oală cu apă între 20 şi 30 minute. Păstăile şi mazărea se pot pune şi crude în borcane dar atunci sterilizarea durează 40 minute.

Dovlecelul se curăţă de coajă, se taie cuburi mici sau se dau pe răzătoare, se trag la tigaie în ulei încins până se înmoaie puţin. Se pun la borcane de 400 ml până la guler cu puţin ulei deasupra şi se sterilizează la cuptor sau în oală cu apă 20 minute. Este foarte bun iarna în tocane şi în salată de vinete. Spor la bucătărit!

Corina BENESCU, Briţcani-Neamţ