Caută 
3 MIN
Vameşii români l-au pus pe un moldovean să plătească echivalentul unui Logan nou pentru trei cutii de pastile pentru culturişti. Trecute pe lista neagră în România, dar putând fi cumpărate fără probleme de pe internet şi vândute fără restricţii în Republica Moldova, pastilele respective au fost evalute de vameşi la 100 de lei bucata. Şi judecătorii au fost surprinşi de valoarea amenzii pentru o faptă care nu semăna nici pe departe a trafic de substanţe ilegale.
În septembrie 2020, Constantin G. se întorcea acasă, în Grătieşti, o comună componentă a Chişinăului, venind din Ucraina. Contractase de pe net serviciile unui şofer de ocazie. Conform propriilor declaraţii, la ieşirea din România pe la Sculeni, nu le-au fost controlate bagajele. La controlul paşapoartelor însă, poliţistul de frontieră nu a găsit ştampilele de intrare în România, puse de ucraineni pe ultima pagină. Ca urmare, moldoveanului i s-a spus să-şi ia geanta şi să meargă în interiorul clădirii la un control. Încercând să găsească alte acte, basarabeanul şi-a golit geanta, în care avea bani, acte şi 300 de pastile, pe care le lua pentru a slăbi. Le-a arătat poliţiştilor şi fotografii de când începuse cura de slăbire. Ce nu ştia Constantin G. era că Turanabolul este inclus în România pe lista substanţelor dopante de mare risc.
Conform Legii 104/2008, privind prevenirea şi combaterea producerii din traficului ilicit de substanţe dopante, scoaterea din ţară de steroizi sintetici se pedepseşte cu amendă de la 30.000 la 45.000 de lei. Ca urmare, moldoveanul a fost amendat cu 30.000 de lei. Deşi enormă, suma reprezenta minimul prevăzut de lege. Şi încă avusese noroc. Din august anul trecut încoace, aceeaşi faptă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea între 2 şi 7 ani.
Explicaţiile date de moldovean, că dincolo de Prut pilulele în cauză nu sunt supuse niciunei restricţii sau faptul că Turanabolul, conceput în urmă cu 60 de ani în fosta Republică Democrată Germană, poate fi cumpărat online fără probleme la un preţ de 150-200 lei cutia cu 100 de pastile, fiind folosit curent de culturişti, nu au contat. Cu explicaţii similare s-a adresat Constantin G. şi instanţei, încercând să demonstreze că nu făcuse nimic grav. De partea cealaltă, reprezentanţii Direcţiei Regionale Vamale au apreciat că cele 300 de pastile reprezintă o cantitate prea mare pentru a se lua în considerare consumul propriu. Deci, basarabeanul era traficant.
Magistraţii Judecătoriei au analizat procesul-verbal întocmit de vameşi, fără a-i găsi vreun cusur care să-l facă atacabil din punctul de vedere al formei şi conţinutului. Pe de altă parte, nici moldoveanul nu negase fapta de care era acuzat. În plus, explicaţiile date de Constantin G. nu înlăturau caracterul contravenţional al faptei. Totuşi, lipsea caracterul ilicit al comportării petentului.
„Orice sancţiune juridică, inclusiv cea contravenţională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este necesar ca în toate cazurile să se aplice sancţiunea amenzii. Sancţiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare a societăţii, ci de prevenire a săvârşirii faptelor ilicite şi de educare a persoanelor vinovate”, au apreciat judecătorii.
Aceştia au considerat că, în cazul de faţă, este suficientă acordarea unui simplu avertisment în locul amenzii. Soluţia nu a fost însă acceptată de Direcţia Vamală, care a declarat apel. Acesta a intrat recent pe rolul Tribunalului.
