Ştiaţi că avem oameni plătiţi să le facă educaţie sanitară romilor? „Există, şi atât“

Mediatorii sanitari din co­mu­nităţile rome sunt aproape inutili. La 15 ani de la înfi­in­ţarea corpului mediatorilor sa­nitari, aceştia nu au reuşit încă să se facă acceptaţi nici în co­munităţile ţigăneşti din judeţ. „Există comunităţi în care sunt angajaţi mediatori pe care nici nu-i cunoaştem, care nu sunt romi şi care nu au fost niciodată în comunitatea pentru care ar trebui să lucreze. Me­dia­torii din Ciohorăni, Miros­lo­veşti sau Sireţel nu au venit niciodată la întâlnirile noastre, nu ne-au informat niciodată despre activitatea lor şi despre problemele comunităţii. Ştim că există, şi atât“, a declarat consilierul prefectului pe pro­blema romă, Elena Motaş.

În judeţ sunt angajaţi pe lângă primăriile comunelor cu populaţie romă importantă 13 mediatori sanitari. Comune precum Ciurea sau Grajduri, deşi au o populaţie romă numeroasă, nu au şi mediatori sanitari. Legal, mediatorii sunt plătiţi de Minis­terul Sănătăţii şi au în principal rolul de a efectua educaţia sanitară a populaţiei rome, de a monitoriza starea de sănătate a acesteia, ca şi de a-i sprijini pe romi în rezolvarea unor probleme de tipul întocmirii actelor de identitate.

În schimb, conform acestora, de cele mai mul­te ori, sunt folosiţi în cadrul pri­mă­riilor drept asistenţi sociali de rezervă, chiar dacă nu au atri­buţii în acest domeniu. „Din discuţiile avute cu liderii comunităţilor, am constatat că mediatorii sanitari nu prea sunt văzuţi pe teren pentru ce ar trebui să facă. Mulţi acceptă însărcinările pe care le dau primarii, deşi nu sunt subordonaţi primăriilor, ci Ministerului Sănătăţii, uitând de comunitatea de romi, de incidenţa TBC, care este deosebit de mare în zonele sărace, de gra­videle care trebuie suprave­gheate. Se ştie că romii ajung rareori la medic. Din nefericire, prin tradiţie, romii noştri preferă să ascundă o boală decât să se facă «de ruşine». Tocmai aici ar trebui să fie prezent mediatorul sanitar“, a spus Motaş.