Tradiţii la început de primăvară: mărţişorul

marți, 04 martie 2014, 20:43
5 MIN
 Tradiţii la început de primăvară: mărţişorul

 

Printre fulgii veniţi acum, după câteva zile frumoase, mă duc cu gândul la primăvară. Primăvara cu începutul ei frumos, cu ghiocei şi viorele, cu mărţişoarele şi florile dăruite dar şi cu babele şi "zăpada mieilor". Primele zile din martie sunt numite şi babele, sau zilele Dochiei. Acea fată frumoasă care a plecat în căutarea frăguţelor şi, păcălită de soarele călduţ de primăvară, a mai dat câte un cojoc jos, şi a tot dat până a îngheţat în aerul rece de pe vârful muntelui. Şi la început de martie privim valurile de ninsoare care cad şi se topesc ca pe cojoacele Dochiei care tot cad până pe 9 martie.

Datini de mărţişor

Unele superstiţii spun că trebuie să îţi alegi o zi din cele nouă, altele ca ziua naşterii sau se adună cifrele zilei de naştere dacă e din 2 cifre. Ziua aleasă ar fi "baba" care îţi prevesteşte cum va fi anul în funcţie de cum este vremea în acea zi. Începutul de martie vine şi cu mărţişorul, acel şnur răsucit cu alb şi roşu care, în Moldova, în trecut, era legat la mâna copiilor cu un ban de argint. Firul răsucit înseamnă împletirea frigului iernii – albul cu vitalitatea primăverii – roşu căruia i se alătura tăria argintului pentru ca acel copil să fie sănătos tot anul. Firul era purtat 12 zile apoi era agăţat într-un copăcel înflorit pentru a împlini o dorinţă sau pentru ca pomul să dea roade multe. Astăzi a rămas obiceiul firului de mătase răsucit şi dăruit împreună cu un simbol de noroc cum ar fi potcoavă, trifoiul cu patru foi sau coşarul, sau un simbol de primăvară în formă de floare sau pasăre. Şi pentru că suntem un popor inventiv, am înlocuit firul de mătase cu diverse accesorii făcute de mână, în casă care să împletească cele două culori: broşe croşetate, brăţări împletite sau înodate, cercei sau coliere lucraţi în diverse tehnici de lucru de mânăşi felicitări unele cusute şi al căror element central este ghiocelul.

Ghiocelul şi virtuţile lui vindecătoare

Firavul, gingaşul şi delicatul ghiocel care îşi face apariţia de sub zăpadă la primele raze de soare are şi o poveste pe măsură. Se spune că atunci când Dumnezeu a făcut lumea, a trimis zăpada să îşi ia culoarea de la flori. Şi dintre toate florile doar ghiocelul, mic şi delicat i-a dăruit albul său imaculat. Atunci zăpadă, l-a lăsat să înflorească primul ocrotindu-l în timpul retragerii sale de pe pământ. Foarte rar însă se aminteşte de proprietăţile vindecătoare ale ghiocelului. O floare delicată care ne încântă privirile când este verde şi ne poate alina durerea când este uscată. Se foloseşte doar în stare uscatăşi mărunţită şi doar partea aeriană a ghiocelului în decocturi. Câteva mâini de ghiocel aruncate în apă de baie alină durerile reumatismale. Un ghiocel strivit pe frunte, între sprâncene poate alina durerile de cap cauzate de sinuzite sau migrene. O mână bună de ghiocei uscaţi fiartă într-un litru de apă un sfert de orăşi lăsată să se infuzeze alt sfert de orăşi folosit la băi locale ale aparatului uro-genital la femei ţine la distanţă leucoreea, candidoza şi alte afecţiuni locale.
O cană de ceai pe zi, preparată prin infuzarea unei linguriţe de plantă mărunţită la o cană de apă fierbinte calmează crampele musculare, durerile de picioare şi cele ale varicelor. Compresele calde cu infuzie de ghiocel aplicate pe varice linişteşte durerea şi favorizează circulaţia. Compresele cu infuzia de ghiocel mai concentrată, la care se adăugă câteva picături de zeamă de lămâie fac să dispară petele apărute pe piele de la bătrâneţe şi unii pistrui mai mici.
Un alt rol important al ghioceilor este obţinerea culorii galbene pentru vopsirea   ţesăturilor din fibre naturale. De data aceasta se foloseşte floarea proaspătă adăugată în apă fierbinte care se lăsă la fiert minim 30 minute pentru un galben pal sau mai mult pentru un galben mai intens. Se adăugă piatră acră pentru fixarea culorii în ţesătura naturală. Se mai fierbe 30 minute după care, materialul este lăsat la uscat la umbră.
Bulbul ghiocelului este toxic dar din el se extrage o substan
ţă citostatică folosită în tratamentul unor forme de cancer.

Viorele pentru albastrul ţetăturilor

O altă floare de primăvară care ne bucură la începutul lui martie este vioreaua. Albastră, stelată cu doar două frunzuliţe stă pitită la umbrăşi sub pătura caldă a frunzelor de pădure. Planta conţine substanţe toxice şi dă uneori alergii doar la simpla atingere pe o piele mai sensibilă dar din ea se extrage o substanţă folosită în vindecarea astmului. Am amintit-o pentru că ea da culoarea albastrăţesăturilor. Este folosită, ca şi ghiocelul, pentru colorarea ţesăturilor şi firelor naturale în casă în culoarea albastră.
Fie că le culegeţi sau le cumpăraţi, fie că le folosiţi pentru proprietăţilor lor sau doar înfrumuseţează grădina sau un colţ din casă, aceste flori sunt menite să vă aducă bucurii la început de primăvară
 
Corina BENESCU, Briţcani – Neamţ

 

Comentarii