4500 de apartamente pot fi alimentate cu energie electrică din bălegar. Proiectul demarat de un mare fermier din Paşcani

Aceste procese sunt posibile cu ajutorul instalaţiilor de biogaz, o sursă de energie regenerabilă, în prezent utilizat în multe ţări în curs de dezvoltare. Recent, atât societatea cu afaceri agricole, cât şi operatorul regional pentru reţelele de alimentare cu apă şi de canalizare au primit undă verde de la mediu pentru implementarea unor astfel de proiecte, ceea ce înseamnă că în judeţul nostru se fac paşi şi către acest sector al energiei ecologice, cu un potenţial imens de creştere.

Agrocomplex are peste 3.000 ha şi 2.500 de bovine şi ovine

Agrocomplex Lunca Paşcani SA lucrează peste 3.000 de hectare de teren în judeţ, dar are şi circa 2.500 de bovine şi ovine, urmând ca materiile prime de origine vegetală, cum ar fi siloz porumb şi, mai ales, dejecţiile de la ferma de vaci să fie folosite la instalaţia de digestie anaerobă prevăzută în incinta fermei de creştere a bovinelor de lapte, potrivit documentaţiei care a fost depusă la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Iaşi, consultată de „Ziarul de Iaşi”. Capacitatea de energie electrică planificată este de 630 kW. „Ca materii prime se utilizează în special dejecţiile de la ferma de vaci în cantitate de maximum 10.000 de tone/ an şi alte materii organice de origine vegetală (de exemplu siloz porumb), în cantitate de maximum 2.000 tone/ an”, se precizează în documentaţie. Tot aici se spune că instalaţia de biogaz are avantajul de a funcţiona indiferent de condiţiile meteorologice (aproximativ 8.500 ore/an), singurul fapt de constrângere fiind reprezentat de existenţa materiei prime suficiente necesare pentru producerea biogazului.

Bogdan Pantazi, fiul fostului primar al Pașcaniului, la fermă

Potrivit datelor prezentate, instalaţia are potenţialul de a genera, în cele mai bune condiţii, 5.353 MWh anual, respectiv 107.100 MWh pe parcursul a două decenii. Analiza efectuată de „Ziarul de Iaşi” indică faptul că un apartament cu trei camere consumă aproximativ 1,2 MWh pe an (100 kWh lunar). Astfel, energia produsă într-un singur an la ferma agrozootehnică a familiei Pantazi ar putea acoperi nevoile energetice a aproximativ 4.500 de apartamente în acelaşi an, un volum impresionant. Desigur, calculele reflectă o situaţie ipotetică în care totul ar funcţiona ca “pe hârtie”. Randamentul practic depinde de modul de implementare, calitatea materialelor şI alte variabile.

Staţia va fi construită pe terenul amplasat în extravilanul municipiului Paşcani, pe un teren în suprafaţă de 19.977 mp. Pentru fiecare 1 kWh de energie electrică produsă de instalaţia de biogaz se economisesc 0,328 kg de cărbune standard, iar emisiile de poluare sunt reduse cu 0,997 kg de dioxid de carbon, se detaliază în document. Prin implementarea proiectului este prognozată o reducere a cantităţii de dioxid de carbon de 5.338,9 tone/ an.

Caracteristicile proiectului

„Instalaţia de biogaz este formată din prebazin de încărcare, sistem de încărcare biomase solide, cameră pompe zidită, digestor, tablouri şi cabluri. De asemenea, instalaţia va implica realizarea unui cogenerator cu sistem de tratare biogaz, pentru transformarea biogazului în energie electrică şi introducerea acesteia în reţeaua de distribuţie. Biogazul format în digestoare este transportat la cogenerator pentru recuperarea energiei printr-o conductă de polietilenă pentru secţiunea subterană şi oţel inoxidabil pentru secţiunea supraterană. Sursă de energie primară/combustibil: resturi generate de activităţi agricole vegetale şi/sau animale (resturi generate din ferma zootehnică – dejecţii animale şi resturi vegetale – biomasă)”, se menţionează în documentaţia de la APM Iaşi.

Şi ApaVital transformă nămolul în energie şi căldură

Proiectul celor de la ApaVital implică instalarea unor echipamente pentru tratarea biogazului, care este produs în timpul procesului de epurare a nămolului la staţia de epurare Dancu. Aceste echipamente includ o staţie pentru pregătirea şi curăţarea biogazului, o unitate pentru eliminarea sulfurii din biogaz, compresoare pentru comprimarea biogazului şi două unităţi de cogenerare.

Potrivit documentaţiei, obiectivul general al proiectului este creşterea capacităţii de producţie de energie din surse regenerabile prin construirea unei centrale de producţie a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă, în vederea asigurării unei ponderi cât mai mari din necesarul de energie electrică şi termică al acesteia. 

Prin diferitele etape, cum ar fi îngroşarea, fermentarea şi deshidratarea nămolului, se extrage biogazul şi se utilizează pentru producerea de energie electrică şi termică în centrala de cogenerare.

„Nămolul primar, rezultat din ambele linii de epurare, este îngroşat mecanic (…) până la o umiditate în jur de 94%. (…) Nămolul fermentat este deshidratat până la aproximativ 29% substanţă uscată şi se transportă pentru depozitare pe platforma de nămol de la comtom Tomeşti în care va continua procesul de mineralizare/stabilizare. Biogazul produs în bazinele de fermentare este filtrat într-o cameră de măsură a biogazului. Ulterior, cantitatea măsurată de gaz se transportă cu două compresoare către containerele din centrala de încălzire pentru a servi motoarele cu gaz. Motorul acţionează un generator şi furnizează energie electrică pentru Staţia de tratare ape uzate Iaşi. În plus, căldura produsă este utilizată la schimbătoarele de căldură în vederea încălzirii apei industriale care este folosită la încălzirea nămolului circulat din metantancuri şi a apei industriale pentru încălzirea clădirilor. În cazul în care nu există suficient biogaz produs din epurare pentru unitatea de cogenerare, se face alimentarea cu gaz metan din reţeaua de gaze. Centrala de producţie a energiei electrice şi termice în cogenerare va fi formată din două unităţi de cogenerare”, conform informaţiilor din documentaţie.

Cele mai multe instalaţii de biogaz, în Germania

În prezent, peste 60% din capacitatea de producţie de biogaz se află în Europa şi America de Nord. Fiind principala regiune producătoare de biogaz, Europa are aproximativ 20.000 de instalaţii de biogaz, majoritatea fiind situate în Germania, potrivit datelor prezentate într-un raport iea.org, consultat de „Ziarul de Iaşi”. Culturile energetice au fost alegerea principală a materiei prime care a susţinut creşterea industriei de biogaz din Germania, dar, recent, politica s-a orientat mai mult către utilizarea reziduurilor de culturi, a culturilor secvenţiale, a deşeurilor animale şi a captării metanului din gropile de gunoi.

Alte ţări precum Danemarca, Franţa, Italia şi Olanda au promovat activ producţia de biogaz. Însă, în aceste ţări, creşterea producţiei biogazului a fost modelată de doi factori principali, respectiv sprijinul politicilor guvernamentale şi disponibilitatea materiei prime.

Raportul evidenţiază că sectoare industriale precum cele de producţie a alimentelor, băuturilor şi produselor chimice produc deşeuri umede cu un conţinut organic ridicat, fiind o materie primă potrivită pentru digestia anaerobă. În astfel de industrii, producţia de biogaz poate avea, de asemenea, beneficiul corespondent de a furniza tratarea deşeurilor, oferind, totodată, căldură şi electricitate la faţa locului.

CITEȘTE ȘI: Proiecte pentru energie verde la Iaşi cât un reactor nuclear sau cât trei hidrocentrale de tipul celei de la Bicaz