Alarmant! S-a triplat numărul elevilor din clasele I-IV care au abandonat şcoala

Numărul elevilor din ciclul primar care au abandonat şcoala în anul şcolar trecut s-a triplat faţă de anul şcolar 2017-2018. Astfel, de la 28 de elevi din clasele I-IV care au abandonat şcoala în anul 2017-2018, s-a ajuns la 82 de elevi în anul şcolar trecut. O creştere semnificativă a elevilor aflaţi în abandon şcolar s-a înregistrat şi la clasele gimnaziale, de la 155 de elevi din clasele V-VIII care au abandonat şcoala în 2017-2018 s-a ajuns la un număr de 256 de elevi în anul şcolar trecut.

Dacă în anii trecuţi se vorbea despre problemele abandonului şcolar în rândul elevilor de gimnaziu sau în cazul claselor a IX-a şi a X-a din învăţământul liceal şi profesional, în judeţul Iaşi încep să apară probleme şi în ceea ce proveşte abandonul şcolar la clasele mai mici. Mai exact, comparativ cu anul şcolar 2017-2018, numărul de elevi în abandon şcolar din clasele primare s-a triplat conform unui raport realizat de către Inspectoratul Şcolar Judeţean. Cu toate acestea, situaţia din învăţământul liceal s-a îmbunătăţit evident, cu zero abandon şcolar în mediul rural şi 16 elevi din clasele IX-X din mediul urban.

Conform datelor din Starea învăţământului preuniversitar ieşean – an şcolar 2018-2019, anul trecut au abandonat şcoala un număr de 82 de elevi din învăţământul primar, 65 din mediul rural şi 17 din mediul urban. Din învăţământul gimnazial au abandonat şcoala 256 de elevi, 200 din mediul rural şi 56 din mediul urban, în cazul învăţământului liceal, fiind luate în considerare doar clasele obligatorii, adică a IX-a şi a X-a, au abandonat şcoala 16 elevi, nici unul din mediul rural, iar de la şcolile profesionale din clasele a IX-a şi a X-a au abandonat şcoala 66 de elevi, 57 din mediul rural şi 6 din urban.

Conform statisticilor, băieţii sunt cei mai predispuşi să abandoneze şcoala în clasele primare şi gimnaziale, pe când în cazul învăţământului liceal sau profesional fetele sunt cele mai predispuse abandonului. Astfel, în anul şcolar trecut, 34 de fete şi 48 de băieţi au abandonat şcoala din clasele primare, 93 de fete şi 163 de băieţi din clasele V-VIII au renunţat la şcoală, 12 fete şi 4 băieţi din clasele a IX-a şi a X-a de la liceu au ales să nu mai continue studiile, iar 35 de fete şi 28 de băieţi de la şcolile profesionale au renunţat la cursuri anul trecut.

Situaţia din 2017-2018

Situaţia abandonului şcolar în anul şcolar 2017-2018 arăta că principalele probleme sunt în ceea ce priveşte învăţământul gimnazial, însă cifrele erau mai puţin îngrijorătoare. Astfel, din învăţământul primar au renunţat la şcoală un număr de 28 de elevi, 19 din mediul rural şi 9 din urban, 155 de elevi de gimnaziu au renunţat la şcoală în 2017-2018, 139 din rural şi 16 din urban. În ceea ce priveşte învăţământul liceal şi profesional obligatoriu, adică clasele a IX-a şi a X-a, 43 de elevi din licee au renunţat la şcoală, 18 din rural şi 25 din urban, şi 71 de elevi din învăţământul profesional nu au mai continuat studiile, 44 din rural şi 27 din urban.

În ceea ce priveşte abandonul în funcţie de gen, în 2017-2018, 15 fete şi 13 băieţi din învăţământul primar au renunţat la şcoală, din ciclul gimnazial au renunţat la cursuri 50 de fete şi 105 băieţi, la liceu au fost înregistrate 29 de fete şi 14 băieţi care au renunţat la şcoală, iar de la şcolile profesionale au fost înregistraţi 36 de elevi de gen feminin şi 25 de gen masculin care nu au mai venit la şcoală.

Statisticile abandonului şcolar în ultimii 10 ani

Problema abandonului şcolar a devenit mai evidentă în anul şcolar trecut, după ce în anii şcolari 2016-2017 şi 2017-2018 se putea observa o evoluţie pozitivă, numărul de elevi în abandon şcolar fiind în scădere. Astfel, în anul şcolar 2016-2017 au fost înregistraţi 351 de elevi în abandon şcolar, majoritatea din clasele gimnaziale (185 de elevi), scăzând simţitor în anul şcolar 2017-2018 la doar 297 de elevi. Astfel, raportându-ne la numărul de elevi aflaţi în abandon şcolar anul trecut, putem vedea că s-a revenit la situaţia de acum 10 ani.

Mai exact, în anul şcolar 2010-2011 au renunţat la şcoală un număr de 521 de elevi din clasele I-X, în anul şcolar 2011-2012 s-au aflat în abandon şcolar 450 de elevi, cu 30 mai mulţi faţă de anul şcolar trecut, iar în anul şcolar 2012-2013 au abandonat şcoala un număr de 525 de elevi, ajungând în anul şcolar 2013-2014 la 425 de elevi în abandon şcolar, adică cu cinci mai mulţi faţă de situaţia de anul trecut. Mai mult, în anul şcolar 2014-2015 abandonul şcolar a scăzut la 377de elevi.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi a constatat deja fenomenul de abandon care este în creştere. În acest sens, reprezentanţii menţionează în Starea învăţământului preuniversitar ieşean – an şcolar 2018-2019 faptul că „la nivelul unităţilor şcolare este necesară proiectarea şi implementarea de strategii manageriale şi educaţionale care să conducă la diminuarea acestui fenomen, cu efecte pe termen lung. În acest context, rolul inspectoratului şcolar este de a monitoriza implementarea acestor strategii şi de a oferi sprijin şi consiliere unităţilor şcolare“.

„Pe viitor integrarea acestora în mediul şcolar va fi mai dificilă“

În ceea ce priveşte efectele pe termen lung, Liliana Romaniuc, preşedintele Asociaţiei Române de Literaţie, atrage atenţia în special la abandonul şcolar al elevilor din clasele mici, din ciclul primar şi gimnazial. Astfel, Liliana Romaniuc este îngrijorată de faptul că tinerii care abandonează şcoala de timpuriu nu vor putea să se integreze în societate şi nu vor putea desfăşura nici cele mai elementare activităţi având în vedere că aceştia vor ajunge la vârsta maturităţii fără să ştie să scrie sau să citească.

„Acest fenomen este unul îngrijorător, având în vedere că pe viitor integrarea acestora în mediul şcolar va fi mai dificilă. Chiar dacă elevul se va întoarce la şcoală mai târziu, acesta este din nou predispus să renunţe pentru că apare sentimentul de ruşine, fiind în clasă cu elevi mai mici“, explică Liliana Romaniuc, care subliniază faptul că în aceste cazuri este nevoie de clase speciale, cum este cazul programului „A doua şansă“ realizat de către Ministerul Educaţiei Naţionale.

În ceea ce priveşte combaterea acestui fenomen, Liliana Romaniuc subliniază faptul că este nevoie de o implicare atât a şcolii, dar şi a altor instituţii, deoarece motivele pot fi mult mai complexe. Astfel, dincolo de componenta socială, care ţine de starea materială a familiei din care fac parte elevii, este nevoie şi de consiliere a părinţilor şi de campanii de conştientizare a rolului pe care îl are educaţia.