Analiştii se întreabă cât de mult ar mai putea coborî euro, în contextul în care deprecierea monedei ar putea pune o presiune suplimentară pe costul vieţii a milioane de europeni, afectat deja de criza energetică şi inflaţie. În cele din urmă, aceste evoluţii ar putea cere inclusiv un preţ politic, notează Politico.

„Suntem abia început”, a avertizat Robin Brooks, economistul şef al Institutului pentru Finanţe Internaţionale, cu privire la deprecierea euro.

Ultima dată când euro a fost mai puţin valoros decât dolarul a fost în 2002. Reprezentând o cincime din rezervele valutare globale şi un sfert din emisiunea globală de obligaţiuni, euro a ajuns departe de atunci. Moneda unică europeană a pierdut în 2022 peste 10% din valoarea sa faţă de dolar. A fost o depreciere rapidă, determinată parţial de o înrăutăţire a perspectivelor de creştere din zona euro şi parţial de o cerere mai puternică pentru dolar, monedă de refugiu în momentele în care băncile centrale încep ciclurile de majorare a dobânzilor – situaţia în care ne aflăm acum, ca urmare a accelerării inflaţiei.

„Preocupările referitoare la încetinirea serioasă în economia blocului european, inflaţia ridicată, impactul constrângerilor economice impuse de relaţiile cu Rusia, efectele scumpirii energiei asupra bazei industriale, contracţia exporturilor Germaniei sau deteriorarea sentimentului consumatorilor, printre altele”, se numără printre cele mai importante motive pentru deprecierea euro, consideră Claudiu Cazacu, de la casa de brokeraj XTB.

În ce priveşte paritatea euro-dolar, nu toată lumea consideră însă că deprecierea euro este o veste proastă. Principalul avantaj ar fi că exporturile devin mai ieftine şi mai atractive. Însă comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a avertizat că ar fi „o greşeală” ca deprecierea monedei euro să fie privită în aceşti termeni.

Cititi materialul integral pe cursdeguvernare.ro